Interceptarea unei întâlniri militare privind transferul rachetelor Taurus în Ucraina, devenită publică; Seulul suspendă licența a mii de medici stagiari
Presa internațională reflectă consecințele ultimelor lovituri aeriene lansate de Rusia asupra Ucrainei, care au făcut noi victime în rândul civililor. Publicațiile americane urmăresc evoluția disputelor politice interne din Congresul de la Washington din cauza cărora întârzie sprijinul militar din partea Statelor Unite ale Americii pentru Ucraina. Presa europeană descrie conflictul economic dintre Ucraina și Polonia, provocat de nemulțumirile fermierilor polonezi față de exportul cerealelor ucrainene. Între timp, mai multe ziare scriu că la Moscova, omenii continuă să vină să își ia rămas bun de la fostul lider al opoziției ruse Alexei Navalnîi. Lidia Petrenco a răsfoit presa internațională și vine cu detalii.
12 civili, între care 5 copii, au fost uciși în noaptea de sâmbătă spre duminică după ce o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe cu 9 etaje din Odessa, relatează Unian. Potrivit publicației una dintre scările clădirii a fost distrusă complet, iar ultimele victime au fost găsite sub dărâmături abia în seara zilei de ieri. În urma atacului mortal, președintele ucrainean Volodimir Zelenskii le-a cerut din nou aliaților occidentali să întărească apărarea antiaeriană a Ucrainei, notează Euronews. Sâmbătă, și orașul rusesc Sankt Petersburg ar fi fost atacat de o dronă ucraineană, care a avariat un bloc de locuințe, însă nu s-au înregistrat victime, relateză postul pan european de televiziune. Totodată, Ministerul rus al Apărării a raportat că 38 de drone ucrainene au fost interceptate în noaptea de duminică deasupra peninsulei Crimeea, anexată de Moscova în 2014.
În timp ce Ucraina resimte tot mai mult criza de muniții și sisteme de apărare aeriană, democrații din Congresul american pun tot mai multă presiune pe republicani, cerându-le să sprijine proiectul ajutorului militar destinat Kievului. Potrivit CNN, speakerul Camerei Reprezentanților Mike Johnson a deraiat pachetul de ajutor bipartizan al Senatului pentru Ucraina, dar a lăsat ușa deschisă pentru o nouă propunere elaborată în Parlament, care ar putea fi pusă la vot pănă la finele lunii martie sau în aprilie. În culise, Johnson s-a întâlnit în privat cu republicanii din Camera reprezentanților care au încercat să obțină sprijin pentru un nou pachet de ajutor extern care include restricții la granița Statelor Unite cu Mexicul. Totuși, aprobarea unui astfel de proiect rămâne o problemă extrem de dificilă, constată CNN, remarcând că Republicanii sunt foarte împărțiți în privința Ucrainei, iar fostul președinte Donald Trump ar putea elimina proiectul de lege cu o simplă postare pe rețelele de socializare.
Associated Press notează că au trecut deja mai bine de două luni de când SUA – care de la al Doilea Război Mondial s-au prezentat drept un „Arsenal al Democrației” – au trimis ultima dată provizii militare în Ucraina. Oficialii americani din domeniul apărării discută despre opțiuni, care includ posibila exploatare a stocurilor existente, chiar înainte ca deputații din Congres să aprobe finanțarea pentru a le reumple, notează AP.
Germania investighează interceptarea unei întâlniri militare privind transferul rachetelor Taurus în Ucraina, publicată de propaganda rusă, titrează BBC. Cancelarul Olaf Scholz a declarat că Germania investighează o „scurgere foarte gravă” de informații, notează publicația. BBC amintește că, cu o zi înainte, propagandista rusă Margarita Simonian a publicat o înregistrare audio în care generalul și mai mulți ofițeri ai Forțelor Aeriene Germane ar fi discutat despre parametrii folosirii rachetelor Taurus, inclusiv pentru atacurile asupra Podului din Crimeea. Reieșind din stenograma rusă publicată de Simonian, unul dintre interlocutori spune că ministrul german al apărării, Boris Pistorius „intenționează să studieze cu atenție problema furnizării de rachete Taurus Ucrainei” și adaugă că „Nimeni nu știe de ce cancelarul federal blochează aceste livrări. .” Olaf Scholz s-a opus anterior în mod repetat posibilului transfer de rachete Taurus cu rază lungă de acțiune în Ucraina, spunând că acest lucru ar putea trage țara într-un război cu Rusia, amintește BBC.
Reacționând pentru prima dată la scurgere de informații duminică, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin că încearcă să semene dezbinare și să creeze diviziuni în Germania, scrie Deutsche Welle. „Este vorba de folosirea acestei înregistrări pentru a ne destabiliza și neliniști”, a spus ministrul german, adăugând că „spera că Putin nu va reuși”. Oficialul a adăugat că încă nu a primit informații despre alte scurgeri care ar fi putut fi interceptate de Moscova, precizând că rezultatele unei investigații interne sunt așteptate la începutul săptămânii viitoare. Pistorius a subliniat că una dintre problemele analizate a fost dacă a fost aleasă platforma potrivită pentru întâlnire. Conversația a avut loc pe platforma de comunicare Webex.
Presa internațională continuă să descrie impasul în care a ajuns relația dintre Ucraina și vecinul său, Polonia. Kyiv independent relatează că toate cele șase puncte de control de la granița dintre Ucraina și Polonia rămân blocate din cauza protestelor fermierilor polonezi. În total, în jur de 2.400 de camioane așteptau duminică să treacă granița la cele șase puncte de trecere a frontierei, precizează Kyiv Independent. „Este imposibil de explicat cum dificultățile prin care trece o țară însângerată de război pot fi folosite într-o luptă politică internă”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de Ukraisnka Pravda. Potrivit publicației, Zelenskii și-a exprimat totuși optmismul că actualele probleme vor fi soluiționate. „Blocada graniței poloneze, care a început ca o acțiune pașnică, s-a transformat într-un adevărat „război” economic, de care profită din plin provocătorii pro-ruși”, constată Unian.
În Rusia, omenii continuă să vină să își ia rămas bun de la fostul lider al opoziției ruse Alexei Navalnîi, condus pe ultimul drum în ziua de 1 martie, la Moscova. Mediazona relatează că și duminică oamenii au stat în rând la cimitir pentru a depune flori la mormântul lui Navalnîi, despre care colegii lui spun că a fost ucis în detenție de regimul de la Kremlin. Până duminică, fuseseră aduse atât de multe flori, încât acestea au acoperit complet chiar și crucea de la mormânt, potrivit reportajului foto publicat de Mediazona, introdusă de autorități în lista agenților străini. Meduza, o altă publicație rusă, calificată de autorități drept agent străin, relatează că la 5:00 p.m. ora Moscovei, cimitirul s-a închis, dar nu toată lumea s-a împrăștiat. Potrivit Dozhd (TV Rain), zeci de oameni au rămas la intrare, cerând să fie lăsați să intre. Au scandat „Navalnîi” și au aruncat flori peste gard.
Situația dificilă din orientul mijlociu rămâne în atenția presei internaționale, pe măsură ce numărul victimelor în rândul civililor din Fașia Gaza, este în creștere. Politico titrează că speranțele de încetare a focului în Gaza se zădărnicesc pe măsură ce Israelul boicotează discuțiile de la Cairo. Delegațiile Hamas, SUA și Qatar au sosit duminică la Cairo în speranța că s-ar putea ajunge la un acord de încetare a focului în războiul Israel-Gaza, însă Israelul a boicotat discuțiile din capitala egipteană după ce Hamas a respins cererea pentru o listă de ostatici care sunt încă în viață, notează publicația . Potrivit Times of Israel, oficialii israelieni sunt din ce în ce mai pesimiști cu privire la probabilitatea de a ajunge la un acord pentru ostatici și armistițiu înainte de Ramadan, care începe pe 10 martie. Sursele israeliene consideră că șeful Hamas, Yahya Sinwar, nu are intenția de a accepta o încetare temporară a focului în zilele următoare, dorind, în schimb, să intensifice violența din timpul Ramadanului. Într-un astfel de scenariu, Israelul se teme de o escaladare nu doar de-a lungul granițelor sale cu Gaza și Liban, ci și în Cisiordania, unde tensiunile sunt mari, precum și în Ierusalim, relatează Times of Israel.
Mii de medici din Coreea de Sud au ieșit duminică pe străzile din Seul pentru a protesta împotriva planurilor guvernului de a crește numărul de studenți admiși la școlile de medicină, în loc să creeze condiții mai bune pentru angajații aflați deja în sistem, relatează publicațiile internaționale. Bloomberg notează că autoritățile de la Seul au cerut anterior celor aproximativ 9.000 de medici stagiari care au renunțat la locul de muncă să revină la datorie, încercând să pună capăt unui protest care a dus la anularea intervențiilor chirurgicale și la refuzul pacienților din camerele de urgență. Guvernul le-a dat medicilor care protestau, termen până joia trecută să se întoarcă la muncă, avertizându-i că nerespectarea ar putea duce la acțiuni punitive, inclusiv pedepse penale sau revocarea licențelor de medici, amintește Bloomberg. Astăzi dimineață, Ministerul Sănătății a anunțat că deja a început să ia proceduri pentru suspendarea licențelor a aproximativ 7.000 de medici stagiari care au sfidat ordinul guvernului de a reveni la muncă, avertizând că o astfel de pedeapsă va fi „ireversibilă”, anunță agenția yonhap. Stagiarii și rezidenții medicali, care joacă un rol vital în asistența la operațiile și serviciile de urgență la marile spitale generale, și-au menținut acțiunea colectivă de muncă, ducând la anulări în masă și întârzieri în operațiile și tratamentele medicale de urgență. Inițiativa executivului vine în încercarea de a satisface cerințele în schimbare în domeniul sănătății ale uneia dintre societățile care îmbătrânesc cel mai rapid din lume și de a stimula accesul în zonele rurale ale țării, potrivit guvernului, amintește CNN.
