Directorul AIEA vrea să discute cu președintele Putin despre Centrala nucleară din Zaporojie; Franța, prima țară din lume care înscrie în Constituție dreptul femeilor la avort
Presa internațională descrie impactul pe care-l are interceptarea de către Rusia a discuțiilor secrete purtate de ofițerii germani cu privire la furnizarea rachetelor Taurus către Kiev. Același interes continuă să-l prezinte afirmația președintelui Franței, Emmanuel Macron, care admite trimiterea trupelor NATO în Ucraina. Cum încearcă să soluționeze premierul Poloniei criza importului cerealelor ieftine din Ucraina și cum au reacționat francezii la noua lege care permite avorturile, sunt alte întrebări la care caută răspuns publicațiile internaționale, răsfoite de Lidia Petrenco.
Interceptarea de către Rusia a discuțiilor secrete ale unor ofițeri de rang înalt din Germania despre furnizarea rachetelor Taurus către Ucraina a provocat o adevărată furtună politică la Berlin, scrie UNIAN. Cazul a stârnit mari îngrijorări privind securitatea comunicațiilor guvernamentale germane, notează agenția ucraineană de presă. Potrivit BILD, prin publicarea conversației telefonice explozive între ofițerii germani, președintele rus Putin vrea să zdruncine unitatea Parlamentului de la Berlin. BBC constată că atât Berlinul, cât și Londra au numit deja scurgerile de informații apărute în presa rusă drept parte a „campaniei mediatice de destabilizare” organizate de Kremlin. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius a avertizat, citat de BBC, că scurgerea informațiilor confidențiale ar putea scinda societatea germană. Totuși, Pistorius și-a exprimat speranța că Germania nu va cădea în capcana Moscovei, urmând să răspundă prin acțiuni decisive și prudente în același timp, remarcă serviciul britanic de presă. „O combinație de prudență politică, indecizie și automulțumire germană ne-a condus acolo unde suntem”, a declarat, citat de Financial Times, fostul atașat britanic al apărării la Moscova, John Foreman. El a criticat reticența cancelarului Olaf Scholz de a trimite Kievului rachete cu raza lunga de acțiune, Taurus. „Cancelarul Olaf Scholz are probleme”, titrează cotidianul polonez Gazeta Wyborcza. Creștin-democrații vor o comisie de anchetă după ce înregistrarea a fost dezvăluită de ruși, relatează publicația, precizând că opoziția îl acuză pe cancelarul Olaf Scholz că induce în eroare opinia publică, afirmând că rachetele Taurus pot fi operate doar de soldații germani. Gazeta Wyborcza amintește că în înregistrarea difuzată de ruși sâmbătă, contrar afirmațiilor publice ale lui Scholz, ofițerii de rang înalt Luftwaffe spun deschis că rachetele de croazieră Taurus ar putea fi operate de ucraineni dacă ar urma câteva luni de antrenament.
Ucrainenii luptă pentru securitatea și libertatea Europei, iar abordarea europenilor trebuie să facă față acestei provocări, a declarat președintele francez Emmanuel Macron într-un interviu acordat portalului de știri Novinky.cz, înainte de a merge azi în vizită Praga. Macron a răspuns reacțiilor internaționale la una dintre remarcile sale despre posibilitatea de a trimite trupe NATO în Ucraina, reafirmând că acest pas nu trebuie exclus. „Ca răspuns la o întrebare la care mi s-a adresat despre desfășurarea trupelor, am spus că nu se pune problema de nimic”, și-a amintit el. „Deschidem dezbateri și ne gândim la tot ce se poate face pentru a sprijini Ucraina”, a adăugat președintele francez.
Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, e așteptat azi la Moscova, unde ar dori să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin pentru a discuta modul în care vede acesta funcțonarea Centralei nucleare din Zaporojie, relatează publicația ucraineană Suspilne. Grossi a subliniat că situația la centrala nucleară continuă să fie instabilă. Atât integritatea fizică a acesteia, cât și alimentarea cu energie, sunt amenințate din cauza operațiunilor militare din apropierea centralei, a precizat Rafael Grossi, citat de Suspilne novini. Șeful agenției a subliniat că a vizitat deja Ucraina de nouă ori și, în special, de patru ori Centrala Nucleară Zaporijia. "Am avut o discuție lungă cu președintele Zelenskii, cu ministrul energiei al Ucrainei, cu departamentul nuclear al țării. Am vorbit despre faptul că situația rămâne instabilă", a precizat Rafael Grossi.
Criza agricolă și consecințele ei țin guvernul polonez treaz noaptea, titrează publicația Fakt. Eșecul summit-ului, în timpul căruia premierul polonez Donald Tusk s-a întâlnit cu fermierii, a făcut acest subiect și mai relevant, constată Fakt. Drept urmare, Tusk a anunțat că va cere președintelui parlamentului de la Varșovia, să propună o rezoluție prin care să solicite Uniunii Europene interzicerea completă a produselor agricole și alimentare din Rusia și Belarus pentru a favoriza importul celor ucrainene. Publicația poloneză precizează că Donald Tusk se află într-o vizită la Vilnius, unde s-a întâlnit cu prim-ministrul Lituaniei, Ingrida Simonyte. Șefii de guvern au discutat, printre altele, despre criza cerealelor și rezistența fermierilor la destabilizarea pieței agricole ca urmare a afluxului de cereale din Rusia și Belarus. „Sunt convins că o soluție paneuropeană va fi incomparabil mai eficientă decât deciziile individuale ale țărilor din regiune. Îi înțeleg, dar aș prefera ca noi, ca întreaga UE, să decidem în comun asupra sancțiunilor împotriva Rusiei și Belarusului în ceea ce privește produsele alimentare și agricole”, a adăugat Tusk. Kyivindependent amintește că fermierii polonezi au lansat un nou val de proteste la granița cu Ucraina la începutul lunii februarie, exprimându-și dezacordul cu politicile Green Deal ale Comisiei Europene și cu importurile agricole ucrainene în UE, acuzând o concurență neloială. Aceeași publicație relatează că luni, 4 martie, prim-ministrul ucrainean Denis Șmihal a descris blocada la graniță drept „lipsită de sens”, deoarece „Ucraina nu a exportat grâu, porumb sau semințe de floarea soarelui în Polonia din septembrie anul trecut”.
În fine, presa internațională notează că Franța a devenit prima țară din lume care înscrie în Constituție dreptul femeilor la întreruperea voluntară a sarcinii. „Libertatea garantată” a avortului a fost susținută cu 780 de voturi pentru, 72 împotrivă și 50 abțineri, notează Le Monde. În fața Turnului Eiffel, sute de manifestanți s-au adunat pentru a sărbători includerea dreptului la avort în Legea fundamentală, relatează Le Point. Cu patru zile înainte de Ziua Internațională a Femeii, această victorie a mișcărilor feministe pro-avort este extrem de simbolică, constată Le Point. Publicația Liberation descrie în același timp poziția oponenților modificării la constituție care vizează posibilitatea întreruperii unei sarcini. Câteva sute de oameni au petrecut ziua de luni, 4 martie, în jurul Palatului Versailles pentru a face presiuni asupra parlamentarilor și a denunța includerea avortului în Constituție. „Pentru noi, astăzi este o zi de doliu”, explică organizatorii. Pe obucată de carton pe care a adus-o la demonstrație, Yseult, în vârstă de 36 de ani, a scris că astăzi în constituție este consacrat „dreptul la genocid”. "E o rușine. Dar am pierdut o bătălie, nu războiul”, a spus Nicolas Tardy Joubert, președintele „Marșului pentru viață”.
