Revista presei: SIS avertizează despre strategia Kremlinului; BNM nu vrea să plătească prejudiciul în dosarul furtului miliardului
Serviciul Informații și Securitate (SIS) avertizează despre strategia Kremlinului de a provoca crize social-politice pentru a aduce partidele pro-ruse la conducerea Republicii Moldova; Banca Națională a Moldovei (BNM) nu vrea să plătească prejudiciul în dosarul furtului miliardului - sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Victoria Popa.
În cadrul unui interviu pentru Digi24, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că „a cunoscut un Lavrov, cu zeci de ani în urmă, care părea a fi un diplomat, cel din zilele noastre nu mai este diplomat”.
Declarația a fost un răspuns pentru amenințarea Republicii Moldova cu soartea Ucrainei. Grosu a adăugat că Serghei Lavrov este „doar purtătorul mesajelor negative ale unui dictator și criminal de război”. Asta e tot ce a rămas din Lavrov. Nu mai e acea imagine marcată de ani, în rest sunt mesaje agresive, expansioniste, imperialiste, care sunt atacuri și nu doar la adresa noastră, ci și la adresa Țărilor Baltice, la adresa României.
De asemenea, a mai afirmat că răspunsul său către acest personaj este foarte simplu: Republica Moldova nu se duce în Uniunea Europeană, Republica Moldova revine în Uniunea Europeană.
Separatismul în Republica Moldova se pedepsește penal și în cazul în care bașcana ori alt politician va întreprinde acțiuni în acest sens, vor fi trași la răspundere. Declarația aparține președintelui comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, făcută în cadrul unei emisiuni la JurnalTV.
Potrivit lui Carp, sunt instituții care monitorizează securitatea statului care ar trebui să facă o analiză a acestor declarații.
Deputatul Lilian Carp a mai spus că sunt instituții de drept, este Serviciul de Informații și Securitate, care au mai multe competențe pentru a face analizele declarațiilor și acțiunilor pe care le întreprinde un politician sau altul.
În context, Lilian Carp a amintit de modificările la Codul Penal referitor la separatism. Și dacă va începe să întreprindă anumite acțiuni și va fi aplicat Codul Penal în raport cu bașcana ori cu oricine altcineva care crede că poate întreprinde acțiuni de separatism. Să vedem dacă va îndrăzni cineva să încalce legea.
În opinia comentatorului politic, Anatol Țăranu, mai puțin contează că a mers guvernatoarea Găgăuziei la Moscova. Mai mult contează că acest lucru este susținut de o parte importantă a societății, de cei din UTA Găgăuzia.
Țăranu crede că atât timp cât societatea noastră va fi bolnavă în acest sens, va fi foarte greu s-o mobilizăm pentru a atinge obiectivul nostru strategic, de integrare europeană. Comentatorul sugerează lipsa unor politici de stat, axate pe omogenizarea societății, făcând referire la cât de activ se manifestă gruparea Șor în politica din Republica Moldova. Acest lucru vorbește despre faptul că nu avem soluții suficient de eficiente pentru a mobiliza societatea din punct de vedere a alegerii civilizației, „continuăm să fim o societate bolnavă și la acest capitol situația este foarte gravă”, a punctat expertul, scrie jurnal.md.
Moscova pregătește noi destabilizări în Republica Moldova. Declarația aparține directorului Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteața, scrie TVR Moldova.
Alexandru Musteața susține că, în următoarele luni, vor fi reluate protestele, iar Autonomia Găgăuză și Tiraspolul vor fi folosite pentru a șantaja autoritățile de la Chișinău. Directorul Serviciului de Informații și Securitate a anunțat că instituția a intrat în posesia mai multor informații care arată că se încearcă compromiterea referendumului de aderare la Uniunea Europeană, programat în același timp cu alegerile prezidențiale în Republca Moldova.
Potrivit lui Musteața, Kremlinul vrea să compromită acțiunile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și să denatureze procesele democratice. Marionete în acest joc sunt politicienii pro-ruși care merg regulat la Moscova pentru a primi indicații. Totodată, conform Serviciului de Informații și Securitate, Federația Rusă continuă să finanțeze partidele pro-ruse prin donații fictive, sponsorizări cu tentă electorală sau chiar prin numarar și carduri bancare.
Suntem într-o situație grea, dar vedem că Serviciul de Informații încearcă să prevină evenimente care ar pune în pericol securitatea Republicii Moldova și parcursul european, a apreciat expertul în securitate Andrei Curăraru, transmite Radio Chișinău.
Andrei Curăraru a mai declarat că a aflat că se va extinde finanțarea ilegală și că există și o luptă internă între aceste forțe pro-ruse, ceea ce înseamnă că strategia lor până la urmă nu este coordonată în totalitate.
Expertul în securitate mai crede că această ieșire în public este legată și de o presiune suplimentară asupra organelor de drept să ia atitudine, pentru că Serviciul are capacități limitate. El poate să influențeze anumite procese și să le prevină, dar nu poate să trimită în instanță culpabilii, pentru asta e nevoie de sistemul judiciar. Sistemul judiciar, însă, este călcâiul lui Ahile pentru Republica Moldova. De asemenea, e nevoie și de o cooperare internațională pentru împiedicarea finanțării activităților subversive.
Banca Națională a Moldovei nu vrea să fie trasă la răspundere financiară pentru acțiunile foștilor săi conducători, acuzați de complicitate în „furtul miliardului", a declarat Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, potrivit infomarket.md.
Guvernatoarea le-a cerut judecătorilor să revină asupra deciziei privind implicarea instituției pe care o conduce în calitate de parte civilă. Anca Dragu s-a adresat la Judecătoria Chișinău, sectorul Buiucani, după ce judecătorii care au examinat învinuirea fostului guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu, și a fostului viceguvernator, Ion Sturzu, au acceptat cererea de implicare a Băncii Naționale în calitate de parte civilă. Practic, acest lucru înseamnă că, dacă ambii vor fi găsiți vinovați de complicitate la fraudă și spălare de bani, Banca Națională a Moldovei va fi obligată să compenseze prejudiciul pe care l-au cauzat, circa 2 miliarde de lei, potrivit procurorilor.
În cadrul aceluiași proces sunt examinate și cauzele penale ale oligarhului Vladimir Plahotniuc și ale fostei conduceri a trei bănci, din care s-a furat aproximativ un miliard de dolari în 2014.
Potrivit Europa Liberă, procurorii nu sunt de asemenea de acord cu decizia instanței. Aceștia au contestat la Curtea de Apel Chișinău decizia de a trage Banca Națională a Moldovei la răspundere civilă, precum și conexarea dosarului bancherilor cu cel al lui Plahotniuc. Ambele decizii au fost pronunțate la 22 ianuarie și, potrivit judecătorilor, pot fi atacate cu recurs doar după finalizarea procesului în instanța de judecată.
Prim-ministrul Dorin Recean a criticat ambele decizii, dezvăluind numele judecătorilor, ceea ce Asociația Judecătorilor din Moldova a considerat o încălcare a independenței sistemului judiciar.
Ziarul de Gardă scrie despre candidații la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), Diana Stănilă (judecătoare, Curtea de Apel Bălți), Stela Procopciuc (judecătoare, Curtea de Apel Bălți), Stella Bleșceaga (judecătoare, Judecătoria Chișinău), Adrian Cerbu (judecător, Judecătoria Criuleni) și Ion Munteanu (procuror general interimar), dar și candidatul la funcția de membru în Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Racoviță (judecător, Judecătoria Ungheni), care au trecut de etapa audierilor publice, anunță marți, 5 martie, Comisia Vetting.
Potrivit Comisiei Vetting, discuțiile membrilor Comisiei Vetting cu candidații au fost scurte, întrucât după analizarea informației acumulate din surse publice și private, dar și multiplele runde de întrebări și răspunsuri, Comisia nu a identificat dubii care să necesite a fi examinate în audieri. Toate aspectele legate de verificarea integrității financiare și etice a acestora au fost complet elucidate în comunicarea scrisă cu candidații și în interacțiunea cu aceștia, în care subiecții au furnizat Comisiei documente confirmative, inclusiv.
Moldova1 informează că în municipiul Chișinău ar urma să fie înființat un colegiu în domeniul electronicii și informaticii, finanțat de autoritățile austriece. Specializarea va fi informatică și microelectronică. Absolvenții vor obține o diplomă recunoscută în Austria, Uniunea Europeană și Republica Moldova.
„Pentru noi este o oportunitate importantă, suntem recunoscători Austriei pentru efortul depus până acum și disponibilitatea de a extinde rețeaua de școli și în Republica Moldova”, a declarat Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării.
Instituția ar urma să își înceapă activitatea de la 1 septembrie 2025.
