Explozii putenice la Odessa, la câteva sute de metri de președintele Zelenski și delegația elenă; Inflația în Europa: care țări au cele mai mari și cele mai scăzute rate ale inflației? – date Eurostat
Presa internațională descrie vizita premierului Greciei în Ucraina în timpul căreia a devenit martorul unei explozii produse de un atac cu rachetă rusească. Publicațiile străine relatează în același timp despre primele rezultate obținute de aliații europeni ai Kievului privind depășirea crizei de muniții destinate Ucrainei. Presa de peste ocean constată că alegerile primare din Statele Unite au marcat începutul campaniei electorale a alegerilor prezidențiale din toamnă, după ce Donald Trump a câștigat cursa pentru nominalizarea candidatului din partea Partidului Republican. Cu un rezumat al acestor evenimente reflectate în presa internațională, vine Lidia Petrenco.
Invitat în portul de la Odessa de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a fost martorul unei explozii provocate de o rachetă rusească, relatează publicația elenă Ekatimerini. Ziarul notează că racheta a căzut la o distanță de doar 200 de metri de la locul aflării delegației. Rachetele au fost lanste de armata rusă în timp ce președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le vorbea oaspeților greci despre importanța portului de la Odessa pentru exporturile Ucrainei, dar și despre daunele aduse până în prezent acestei infrastructuri critice, relatează o altă publicație elenă, Naftemporiki. „Cred că acesta este cel mai bun și cel mai viu exemplu că aici se desfășoară un adevărat război, a declarat, citat de aceeași publicație, premierul Greciei, arătându-se convins că toți liderii europeni ar trebui să vină în Ucraina pentru a se convinge la fața locului cât de grea este situația. Kyriakos Mitsotakis a declarat că după război țara sa va ajuta la reconstrucția Ucrainei, și în special a orașului Odessa, care are o semnificație istorică și culturală deosebită, remarcă publicația Tovima. Ulterior, purtătorul de cuvânt al forțelor maritime, Dmytro Pletenchuk, a confirmat că Rusia a vizat infrastructura portului Odessa, atac în care au fost ucise cel puțin cinci persoane, scrie Kyiv Independent.
Bloomberg relatează că în câteva săptămâni, Ucraina și-ar putea suplini deficitul de muniție, resimțit puternic pe front. Potrivit publicației, aliații Ucrainei au adunat aproape toate fondurile necesare pentru a procura 800 de mii de obuze de artilerie, Cehia acționând ca intermediar între guvernele care doresc să finanțeze achiziția de muniție. Bloomberg estimează că lunar, armata ucraineană are nevoie de cel puțin 200.000 de obuze pentru a continua lupta. Totodată, utilizarea zilnică medie a obuzelor de către trupele ruse ar putea fi de la trei până la cinci ori mai mare decât capacitățile trupelor ucrainene, precizează publicația.
Presa de peste ocean relatează că fostul președinte al SUA, Donald Trump, care se împotrivește sprijinului pentru Ucraina, rămâne unicul candidat din partea Partidului Republican, la alegeile prezidențiale din toamnă, după ce contracandidatul său, Nikki Haley a părăsit cursa prezidențială. CNN notează că Haley a abandonat cursa electorală după ce marți a pierdut în fața lui Trump în 14 din cele 15 state unde s-au desfășurat alegeri primare. Acest rezultat a marcat efectiv începutul alegerilor generale din 2024, care aproape sigur vor fi o revanșă de acum patru ani între republicanul Donald Trump și democratul Joe Biden, constată BBC. Astfel, rezultatul alegerilor prezidențiale din noiembrie ar putea fi decis de susținătorii lui Nikki Haley, care ar urma să decidă pentru cine vor vota – pentru Trump sau pentru Biden, explică publicația britanică. Experții citați de BBC spun că alegătorii doamnei Haley se încadrează aproximativ în trei categorii: cei care nu au l-au sprijinit niciodată pe Trump, cei independenți și cei loiali Partidului Republican. Triumful primar zdrobitor al lui Trump a mascat niște slăbiciuni ascunse, titrează The New York Times. Chiar dacă Donald Trump a învins-o pe Nikki Haley, rezultatele primare au sugerat că încă are probleme pe termen lung cu alegătorii din suburbii, moderații și independenții, menționează publicația.
Dincolo de prognozele electorale incerte ale alegerilor din Statele Unite, Kievul e nevoit să facă față relațiilor spinoase cu un alt aliat important care a sprijinit ferm Ucraina încă de la începutul invaziei militare ruse. Reuters transmite că în Polonia nu contenesc protestele agricultorilor, care cer oprirea importurilor produselor alimentare ieftine din Ucraina și renunțarea la politicile climatice care le afectează veniturile. Potrivit agenției de presă, mii de fermieri polonezi au protestat miercuri în fața biroului de la Varșovia al premierului Donald Tusk, unde au aprins anvelope și au aruncat petarde, în timp ce în alte părți ale țării au blocat drumuri și au oprit traficul la periferia capitalei. Ulterior, manifestanții au mers spre parlament, unde protestele au degenerat în confruntări cu poliția, scrie Reuters. Agenția de presă notează că forțele de ordine au folosit bastoane și grenade cu gaze lacrimogene împotriva demonstranților care aruncau pietre și petarde. Ministrul polonez de interne Marcin Kierwinski a declarat într-o postare că „23 de provocatori au fost reținuți”. Premierul Donald Tusk i-a invitat pe liderii fermierilor la discuții sâmbătă, remarcă Reuters precizând că șeful executivului de la Varșovia se vede nevoit în acest an să se confrunte cu proteste atât înaintea alegerilor locale, cât și a celor pentru Parlamentul European. Astfel, Tusk încearcă să ia decizii echilibrate abordând preocupările fermierilor și menținând totodată sprijinul ferm pentru Kiev, conchide agenția britanică de presă.
Inflația în Europa: care țări au cele mai mari și cele mai scăzute rate ale inflației? – răspunde Euronews. Potrivit postului paneuropean de televiziune, inflația din UE a scăzut treptat și constant din octombrie 2022, când a atins valorile maxime de 11,5%. În ianuarie 2024, inflația anuală în UE a fost de 3,1%, în scădere de la 3,4% în decembrie, conform biroului de statistică al UE, Eurostat. În ianuarie, de exemplu, prețurile la energie în UE au fost mai mici decât cu un an în urmă, unul din factorii care au dus la deflație, notează Euronews. Prețurile au început să crească în 2021 din cauza revenirii rapide din cauza pandemiei și a blocajelor aferente lanțului de aprovizionare. Invazia Ucrainei de către Rusia a împins din nou inflația în sus, cu impactul său asupra prețurilor la energie, aducând-o, în octombrie 2022, la niveluri nemaivăzute de 40 de an, explică Euronews. Astfel, cifrele din ianuarie 2024 arată că inflația anuală a variat între 0,9% și 7,3% în UE. România a intrat cu cea mai mare rată de 7,3% dintre membrii UE, urmată de Estonia (5%), Croația (4,8%) și Polonia (4,5%). Pe de altă parte, Danemarca și Italia au înregistrat cele mai scăzute rate anuale ale inflației de 0,9%. Letonia, Lituania și Finlanda le-au urmat cu 1,1%.
Presa internațională urmărește evoluția evenimentelor din Oientul Mijlociu. Speranțele semnării unui acord de eliberare a ostaticilor răpiți de Hamas pe 7 octombrie și pentru a asigura un armistițiu temporar, înainte de începerea Ramadanului săptămâna viitoare, devin tot mai slabe, scrie The Times of Israel. Potrivit publicației, negocierile sunt blocate în condițiile în care Hamas insistă asupra încetării permanente a focului, retragerii complete a forțelor israeliene din Fâșie și necesității unui flux mai mare de „provizii” pentru locuitorii din Gaza. The Times of Israel amintește că SUA au făcut eforturi puternice pentru a se ajunge la un acord înainte de începerea postului musulman pe 10 martie și au cerut Hamas să accepte termenii unui cadru elaborat la Paris luna trecută, care ar pune în aplicare o pauză în lupte de șase săptămâni și eliberarea a aproximativ 40 de ostatici, inclusiv femei, copii, oameni în vârstă sau bolnavi – într-o fază initială, în schimbul prizonierilor palestinieni.
În timp ce atenția globală s-a concentrat asupra războiului Israel-Hamas din Gaza, un conflict devastator care se desfășoară de aproximativ un an între generalii rivali din Sudan riscă să creeze cea mai mare criză a foametei din lume, a avertizat miercuri oficialul ONU pentru alimentație, citat de Associated Press. Cindy McCain, șefa Programului Alimentar Mondial, a declarat că luptele din Sudan, care confruntă armata țării cu un grup paramilitar violent, au spulberat viețile a milioane de oameni în întreaga națiune din nord-estul Africii, notează AP. Totodată, potrivit Agenției ONU pentru Alimentație, aproximativ 18 milioane de oameni din Sudan se confruntă cu foamete acută, cei mai disperați fiind prinși în spatele primelor linii. Associated Press amintește că Sudanul a intrat în haos la mijlocul lunii aprilie, când au izbucnit ciocniri în capitală, Khartoum, între armata țării și grupul paramilitar cunoscut sub numele de Forțe de sprijin rapid.
