Revista presei: Nicolae Negru: Evghenia Guțul – prețioasă pentru scenariștii războiului hibrid împotriva Republicii Moldova; Guvernul României va oferi salarii pentru 200 de preoți care aderă la Mitropolia Basarabiei
Nicolae Negru: Evghenia Guțul – prețioasă pentru scenariștii războiului hibrid împotriva Republicii Moldova; Guvernul României va oferi salarii pentru 200 de preoți care aderă la Mitropolia Basarabiei - sunt unele dintre subiectele presei, pe care le trece în revistă Victoria Popa.
Bașcana Găgăuziei e prețioasă pentru scenariștii războiului hibrid împotriva Republicii Moldova, scrie în editorialul său pentru Ziarul Național, jurnalistul și scriitorul Nicolae Negru. Editorialistul vine cu argumente de ce atâta atenție i s-a acordat la Kremlin unei persoane care e abia în clasa întâi a politicii, care se bâlbâie emoționată (s-a văzut la întâlnirea cu Matvienko), care pare să nu înțeleagă sensul propriilor declarații, transmițând cuvintele și ideile unui penal fugar.
Potrivit lui Nicolae Negru, tocmai pentru că e naivă și repetă fraze străine, auzite, nu formulate de sine stătător, pentru că nu-și dă seama de gravitatea cuvintelor pe care le rostește. Acuzațiile ei prăpăstioase la adresa Chișinăului sunt mai „valoroase” pentru scopurile Moscovei, decât cele care vin de la Tiraspol, căci, spre deosebire de Krasnoselski, Guțul nu reprezintă o entitate separatistă, nerecunoscută.
Rusia are de gând să folosească autonomia găgăuză în scenariul său de destabilizare a Republicii Moldova. Declarația aparține deputatului PAS Oazu Nantoi și a fost expusă în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV.
„Faptul că bașcana Evghenia Guțul a fost invitată (n.r. în Rusia) și i s-a oferit trei secunde pentru a fi făcut această poză (n.r. cu Putin) vorbește despre aceea că Rusia are de gând să folosească autonomia găgăuză în scenariul său de destabilizare a Republicii Moldova”, a declarat Nantoi.
În acest context, secretarul general al Platformei DA, Liviu Vovc, prezent și el în platoul emisiunii, a subliniat că Rusia își schimbă acum favoritul, care este fugarul Ilan Șor.
Liviu Vovc a declarat că „Federația Rusă are mai mulți agenți politici în Republica Moldova, iar acum asistăm pur și simplu la schimbarea favoritului – din Igor Dodon în Ilan Șor, pe care se va baza Federația Rusă la următoarele alegeri (n.r. din R. Moldova)”.
Agora scrie că Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al Republicii Moldova.
Vasnețov este așteptat marți, 12 martie, la sediul diplomației de la Chișinău.
,,În cadrul întrevederii, diplomatului rus îi va fi comunicată poziția de dezaprobare a deciziei referitor la deschiderea secțiilor de votare a Federației Ruse în regiunea transnistreană a Republicii Moldova", anunță Ministerul Afacerilor Externe.
Presa transnistreană a scris ieri, 11 martie, că locuitorii din regiune care au cetățenie rusă vor putea alege președintele Federației Ruse pe 17 martie curent în cadrul a șase secții de vot, trei deschise în Tiraspol și câte una la Tighina, Râbnița și Grigoriopol.
Inițiativa aparține Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova, în pofida deciziei autorităților statului de a interzice organizarea alegerilor prezidențiale din Rusia în afara misiunii diplomatice a acestui stat.
Moldova 1 informează despre retragerea Republicii Moldova din Tratatul Forțele Armate Convenționale în Europa (FACE). Suspendarea din Tratat a intensificat propaganda rusească, care încearcă să creeze frică în societate. Potrivit expertului în securitate Andrei Curăraru, Republica Moldova nu planifică să se înarmeze masiv, iar ieșirea, mai bine spus suspendarea, din acest tratat reprezintă o mișcare similară la ceea ce a făcut practic toată Europa, după ce Putin a denunțat acest tratat, a ieșit din el categoric și definitiv. „Este un tratat mai mult legat de Războiul Rece, care nu este actual acum atât de mult”, a anunțat expertul.
În contextul unui pericol tot mai proeminent la adresa securității regionale în ultimul timp, colaborarea dintre Franța și Republica Moldova în domeniul apărării este una binevenită, apreciază experții, transmite Radio Chișinău.
Acordul de securitate, semnat la Paris de miniștrii francez și moldovean al apărării, se înscrie în procesul de modernizare și reformare a armatei naționale, care s-a intensificat odată cu începerea războiului în Ucraina, este de părere analistul politic, Ion Tăbârță. Colaborarea dintre Franța și Republica Moldova în domeniul apărării este una binevenită, ținând cont de experiența și dotarea armatei franceze, știindu-se că Franța are una dintre cele mai mari și puternice armate terestre, cel puțin, în Europa. Cel mai mare contingent NATO în România este contingentul francez, consideră expertul.
Astfel, cooperarea militară va atinge un alt nivel, susține fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuța. Potrivit lui Marinuța, cooperarea va fi în domeniul educației, relațiilor politico-militare și vedem și alte domenii. Totodată, faptul că va fi o intensificare pe viitor, va însemna să ne uităm la alte înțelegeri de dotare sau dezvoltare a unor programe pe parcursul anilor viitori.
Europa Liberă scrie că Guvernul României a aprobat 200 de posturi clericale și alte 30 neclericale noi pentru reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române din Republica Moldova. Mitropolia Basarabiei spune că astfel vor fi salarizați preoții care au aderat recent sau intenționează să adere la aceasta, părăsind Mitropolia Moldovei.
Mulțumind autorităților române, Mitropolitul Basarabiei, Petru, a declarat că, în ciuda informațiilor vehiculate de „unii actori” că preoții care au trecut de la Mitropolia Moldovei la cea a Basarabiei „s-au vândut”, mulți dintre noii veniți nu au fost încă angajați oficial, iar această suplimentare de posturi va permite ca toți aderenții să fie salarizați.
Director executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, Vlad Kulminski, a declarat într-o dezbatere publică la IPN că avem nevoie de un serviciu public profesionist ca să facem fața sarcinilor care se impun acum în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, întrucât volumul de lucru în această direcție este enorm.
În context, Vlad Kulminski a menționat că sistemul de salarizare în serviciul public al Republicii Moldova este „prea încurcatˮ și „necesită reforme serioaseˮ.
Diana Chiriac, consiliera prim-ministrului pe domeniul Administrației Publice Locale a declarat că „Au fost pregătite și elaborate un șir de instrumente pentru autoritățile publice locale, pentru ca funcția publică să devină una atractivă, pentru ca numărul angajaților în administrațiile publice locale și centrale să crească. Da, într-adevăr ne-am pomenit în 2021-2022 cu un deficit de personal în cadrul administrațiilor publice centrale. Și situația a fost și mai gravă în pandemie, când nu avea cine să lucreze în autoritățile publice locale. Erau cazuri când doar paznicul sau o singură persoană mai era activă și putea să întrețină toate procesele care trebuiau să existe într-o primărie”.
Consiliera premierului a mai spus că unul dintre cele mai recente instrumente pentru a spori capacitățile autorităților locale este amalgamarea voluntară. Un alt instrument îl reprezintă asociațiile de dezvoltare intercomunitară – instrument folosit pe larg în Uniunea Europeană. Și în Republica Moldova deja sunt înregistrate ADI-uri, pentru că autoritățile publice locale de nivelul I și II se pot asocia în această formulă și își consolidează capacitățile, își cresc veniturile proprii și asigură servicii pentru cetățenii din localități.
Elena Levința, consultant pe politici în domeniul managementului funcțiilor publice la Cancelaria de Stat a Guvernului, a menționat că situația nu este simplă, ci este una sistemică. Dificultăți în atragerea angajaților profesioniști întâmpină și sectorul privat, nu doar cel public. „Câteva cifre despre administrația publică centrală. La etapa actuală, conform ultimelor date acumulate, noi avem în jur de 19 mii de funcționari publici cu statut general. Cam tot atâția avem și cu statut special. Aproximativ 20% din funcții sunt vacante, aș zice – cronic vacante, ceea ce înseamnă că oricât efort s-ar depune, prin diferite forme de ocupare, este foarte dificil de atras persoane în funcțiile vacante”, a precizat consultanta.
Misiunea de apărare franceză, care urmează să ajungă la Chișinău, se limitează la o singură persoană, a anunțat ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, într-o emisiune la ProTV. Acesta a menționat că este vorba despre o doamnă locotenent colonel care, începând de luna viitoare, se va transfera de la București la Chișinău. Totodată, în cadrul emisiunii Nosatîi a anunțat că cel de-al doilea radar de supraveghere aeriană va fi adus în Republica Moldova până la sfârșitul anului 2025 și valorează circa 20 de milioane de euro, din fonduri externe.
