Viktor Orban – invitat special în casa lui Donald Trump; Președintele Poloniei Andrzej Duda și premierul Donald Tusk, așteptați astăzi la Washington
Presa internațională relatează despre ultimele evoluții ale luptelor care se dau pe linia frontului din estul Ucrainei și despre pregătirile intense ale armatei ucrainene de a se opune ofensivei militare ruse. Mai multe publicații scot în evidență reacțiile dure ale aliaților Kievului la îndemnul Papei de la Roma de a negocia un acord de pace pe placul Moscovei. O atenție deosebită e acordată scopului vizitelor pe care le întreprind în aceste zile lideri ai țărilor Uniunii Europene în Statele Unite. Presa străină descrie și ceremonia oficială de aderare a Suediei la NATO care s-a desfășurat ieri la sediul Alianței Nord-Atlantice de la Bruxelles. Cu detalii vine Lidia Petrenco.
Armata ucraineană a reușit să oprescă înaintarea trupelor ruse spre vest de orașul ruinat Marinka din regiunea Donețk, relatează BILD. Publicația germană precizează că orașul a fost capturat complet de ruși la sfârșitul anului trecut, însă tentativele lor ulterioare de a ocupa localitățile învecinate au eșuat.
Luni, în urma unei întâlniri cu comandanții militari și miniștri, președintele Volodymir Zelenski, a anunțat că Ucraina construiește 2.000 de kilometri de fortificații, scrie Kyiv Independent. Potrivit publicației, guvernul de la Kiev a alocat la începutul anului o sumă record pentru construcția fortificaților cu trei linii de apărare. Este „o sarcină grea, dar ritmul este bun”, a spus Zelenski, citat de Kyiv Independent. Publicația amintește că în toamna anului trecut, autoritățile de la Kiev au fost criticate pentru progresul lent în fortificarea liniilor defensive. Wall Street Journal a raportat că trupele ucrainene construiesc fortificații în așteptarea unei ofensive rusești în primăvară.
În timp ce Ucraina continuă să se opună agresiunii ruse pe câmpul de luptă, războiul scindează lumea în două tabere, transmite Unian. Apelul Papei Francisc care a îndemnat Ucraina să ridice „steagul alb” și să negocieze un acord de pace cu Rusia pentru a evita noi victime, a provocat o avalanșă de reacții dure din partea mai multor susținători ai Ucrainei. Purtătorul de cuvânt al guvernului german, a anunțat luni, citat de Deutsche Welle, că șeful executivului de la Berlin, Olaf Scholz „nu este de acord cu papa în această chestiune”, deoarece „Ucraina se apără de un agresor”. Iar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a arătat convins că președintele rus Putin trebuie forțat prin acțiuni militare să negocieze o soluție prin care Ucraina să fie recunoscută ca națiune suverană și independentă. Ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis a părut să facă referire la comentariile Papei când a postat pe platforma X despre filmul „20 de zile în Mariupol”, care a câștigat premiul Oscar pentru cel mai bun documentar pe 10 martie. Filmul este „obligatoriu de vizionat pentru oricine vrea să știe cum arată „pacea” rusească”, a scris Landsbergis pe 11 martie. „Uitați-vă la el și înțelegeți de ce Ucraina nu va renunța niciodată”, a subliniat oficialul lituanian.
Andrii Iuraș, ambasadorul Ucrainei la Vatican, a declarat pentru Radio Svoboda că declarațiile mult discutate reflectă opiniile personale ale Papei Francisc și „nu reflectă poziția” Vaticanului. Într-un articol difuzat în urma publicării interviului, directorul Biroului de presă al Vaticanului, Matteo Bruni, a clarificat că Papa nu a cerut capitularea Ucrainei, ci a îndemnat la încetarea focului și la negocieri. „Speranța lui este o soluție diplomatică pentru o pace dreaptă și durabilă”, a spus Bruni.
Presa internațională acordă o atenție sporită vizitei premierului Ungrariei, Victor Orban, în Statele Unite, unde s-a întalnit cu fostul președinte american și actual candidat republican la preșidenție, Donald Trump. BBC notează că ambii sunt oponenți ai spijinului pentru Ucraina împotriva invaziei Rusiei. BBC remarcă faptul că este extrem de neobișnuit ca un lider străin să vină în vizită pentru a se întâlni cu un fost președinte, ignorând conducerea actuală. Dacă va fi ales din nou președinte al Statelor Unite, Donald Trump "nu va aloca niciun ban în războiul dintre Ucraina și Rusia, de aceea conflictul se va încheia", a declarat premierul maghiar Viktor Orban. Și dacă americanii nu dau bani, europenii nu vor putea finanța singuri acest război, s-a arătat convins premierul maghiar, citat de BBC.
Laudele lui Donald Trump pentru invitatul său special, Viktor Orban, au fost un mesaj despre modul în care președinția sa va vedea UE în cazul în care va câștiga alegerile din noiembrie, notează publicația britanică Express. Cum să spui cuiva că nu îți place de el, fără să o faci direct? Poate îl inviți pe unul dintre oamenii din anturaj, pe care acela îl detestă, și spui lumii ce tip grozav este, comentează publicația, punctând că anume asta a și a făcut Donald Trump. Dar a fost mult mai mult decât atât, constată publicația. Trump nu doar l-a invitat pe Orban și i-a oferit o primire de excepție, el a produs și un videoclip despre întreaga lui vizită, spunând ce tip fantastic de grozav este prim-ministrul ungar, observă autorul articolului: "El este șeful! Un mare lider în Europa. Un lider fantastic și întreaga lume îl respectă."
Lumea „are nevoie de președintele Trump pentru a câștiga” alegerile viitoare, deoarece doar un lider american „puternic” poate oferi „stabilitate și securitate ordinii internaționale”, a declarat ministrul maghiar de externe Péter Szijjártó, într-un interviu exclusiv pentru Breitbart News din Palm Beach, Florida, preluat de Reuters. Szijjártó a declarat publicației americane că războiul din Ucraina „nu poate fi rezolvat” pe câmpul de luptă” și că Trump „poate face pace” între părți.
Pe fondul incertitudinii legate de sprijinul american pentru Ucraina, președintele polonez Andrzej Duda, s-a arătat convins că statele membre ale NATO ar trebui să aloce 3% din produsul lor intern brut pentru apărare, în loc de actualele 2%, notează agenția DPA. Luni, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate Națională, șeful statului polonez a spus că îi va prezenta această propunere președintelui american Joe Biden, cu care se va întâlni azi la Washington. Presa internațională relatează că atăzi, președintele Andrzej Duda și premierul Donald Tusk se vor întâlni la Washington cu liderul de la Casa Albă Joe Biden, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la aderarea Poloniei la NATO. Publicația Rzekzpospolita opinează însă că vizita comună a lui Andrzej Duda și Donald Tusk la Washington are o conotație mult mai importantă. Americanii nu l-ar invita atât pe președinte, cât și pe prim-ministru dacă ar fi vorba doar despre aniversarea aderării la NATO, presupune publicația poloneză.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, este „încrezător” că SUA vor rămâne angajate în alianța militară după alegerile prezidențiale din noiembrie, în ciuda amenințărilor pe care liderul republican Donald Trump le-a facut la adresa aliaților, relatează Euronews. Vorbind într-un interviu acordat luni, la câteva ore după ceremonia oficială de aderare a Suediei la NATO care a vut loc la Bruxelles, Stoltenberg a insistat că blocul militar trans-atlantic este „o afacere bună pentru Statele Unite”, notează Euronews. "NATO este importantă pentru Europa, dar și pentru Statele Unite. Au 31 de prieteni și aliați, ceva ce Rusia sau China nu au deloc", a spus Stoltenberg, care urmează să demisioneze din funcția de șef al NATO în octombrie, precizează autorul articolului.
