Parcursul european al RM – în vizorul presei străine; Regimul de la Kremlin, sfidat cu câteva zile înainte de alegeri
Presa internațională relatează despre progresele obținute de Ucraina și Republica Moldova în realizarea reformelor necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană. Publicațiile străine descriu în același timp ziua de coșmar pe care a trăit-o ieri Rusia, ale cărei regiuni au fost supuse unor atacuri masive cu drone. Mai multe ziare și agenții de presă atrag atenția asupra deciziei președintelui României Klaus Iohannis de a candida la funcția de secretar general al NATO. Cu un rezumat al celor mai importante articole dedicate acestor evenimente vine Lidia Petrenco.
Ucraina și Republica Moldova fac progrese în drumul lor către aderarea la Uniunea Europeană, titrează Euronews. Comisia Europeană a pregătit cadrele de negociere și a transmis marți proiectele acestora pentru discuții statelor membre, relatează jurnaliștii aceluiași canal de televiziune. Șeful diplomației UE, Josep Borrell, a subliniat citat de Euronews că „deși se confruntă cu atacuri hibride din partea Rusiei, Republica Moldova a demonstrat o rezistență impresionantă și a făcut progrese suplimentare în realizarea reformelor necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană”. Totodată Josep Borrell a remarcat rezistența și progresele realizate de Ucraina în parcursul său de aderare europeană, în pofida războiului cu care se confruntă de mai bine de doi ani.
Pentru prima dată în ultimele luni, Statele Unite vor trimite Ucrainei un nou pachet de ajutor militar, în valoare de 300 de milioane de dolari, relatează Reuters. Potrivit agenției de presă, Casa Albă a decis să acorde această asistență financiară în condițiile în care fondurile de bază, în valoare de 61 de miliarde de dolari, destinate Kievului, rămân blocate de republicanii din Congres. Consilierul pentru Securitate Națională, Jake Sullivan, a declarat citat de Reuters, că finanțarea provine din economii neprevăzute ale Pentagonului și va fi utilizată pentru procurarea obuzelor de artilerie, sistemelor de apărare aeriană și munițiilor pentru sistemele de rachete de artilerie de mare mobilitate HIMARS. Totuși, această finanțare poate acoperi necesitățile armatei ucrainene doar pentru câteva săptămâni, precizează Reuters. Associated Press notează că armata ucraineană are nevoie de cel puțin 10 miliarde de dolari pentru a-și suplini toate stocurile.
Rivalii politici din Polonia, președintele Andrzej Duda și premierul Donald Tusk, vin la Casa Albă într-un „semn absolut unic de unitate politică”, pentru a spijini Ucraina și a cere mai mult ajutor militar, notează Politico. Speranța președintelui polonez Duda și a premierului Donald Tusk este că demonstrația lor de unitate îi va convinge pe americani să lucreze împreună pentru apărarea democrației în Europa. Duda, un favorit al conservatorilor, urmează să aibă o discuție privată cu președintele Camerei reprezentanților, Mike Johnson, cel care împiedică aproabrea asistenței de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina propusă de liderul de la Casa Albă Joe Biden, remarcă publicația.
Presa internațională relatează că deputații francezi au aprobat, marți seara, cu o mare majoritate de voturi, acordul de securitate franco-ucrainean, încheiat de Paris și Kiev pe 16 februarie, titrează Le Monde. Publicația precizează că șeful statului, Emmanuel Macron, urmează să prezinte detalii ale sprijinului pe care Franța îl va acorda Ucrainei, joi seară, prin intermediul a două posturi de televiziune franceze.
Președintele rus Vladimir Putin a suferit o lovitură în războiul din Ucraina cu câteva zile înainte de alegeri, titrează Newsweek. Potrivit publicației, Putin a primit câteva vești proaste în ultimele zile, inclusiv din partea grupurilor militare formate din voluntari ruși care luptă de partea Ucrainei și ar fi preluat controlul asupra unui sat din vestul Rusiei. Vestea a venit după mai multe atacuri cu drone, care au lovit în noaptea de luni spre marți nouă regiuni ale Federației Ruse fiind incendiate mai multe rafinării de petrol. Pare a fi cel mai masiv atac cu drone asupra Rusiei de la începutul războiului, scrie Newsweek, precizând că printre țintele atacurilor cu drone a fost și o clădire guvernamentală din Belgorod.
The Guardian scrie despre o „zi haotică” trăită ieri de Rusia. Pe lângă atacurile aeriene și cele de la frontieră s-a mai produs un accident aviatic în care au murit 15 oameni care se aflau la bordul unei aeronave militare. Accidentul s-a produs într-un moment nepotrivit pentru președintele rus Putin care încearcă să demonstreze că deține controlul în țară înaintea alegerilor prezidențiale din weekend-ul următor, observă publicația.
Președintele României, Klaus Iohannis, și-a anunțat marți candidatura pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg la funcția de secretar general al NATO, transmite Vocea Americii. „Având în vedere actualul context de securitate, cred că este timpul ca România să-și asume o responsabilitate și mai mare în cadrul conducerii euro-atlantice”, a scris Iohannis într-un comunicat citat de aceeași publicație. Prim-ministrul olandez Mark Rutte este considerat, principalul candidat la conducerea alianței, fiind susținut de Statele Unite, Marea Britanie și Germania, notează Vocea Americii.
Iohannis poate ajunge șeful NATO. Ungaria îl susține, titrează Deutsche Welle. Potrivit publicației, 22 de state și-au declarat susținerea pentru Mark Rutte, dar numai Ungaria anunțase că nu-l vrea pe primul ministru olandez în fruntea NATO. Binomul România-Ungaria este primul care mizează pe Klaus Iohannis, notează DW, estimând că ar putea urma Bulgaria, al cărei acces în Schengen a fost blocat ani la rând de Olanda, avându-l în frunte pe Rutte. Apoi, restul statelor din fostul Pact de la Varșovia ar putea să se alinieze în spatele României, adaugă DW. Potrivit publicației germane, Diplomați loiali președintelui Iohannis s-ar afla deja la Washington pentru a pregăti terenul, iar Turcia , care are a doua cea mai mare armată din NATO după SUA, ar fi de partea României, potrivit unor surse demne de încredere. Totuși, dacă Rutte nu-și retrage candidatura e greu de crezut că Statele Unite și celelalte mari puteri și-ar retrage sprijinul pentru acesta, după ce au anunțat public că-l susțin, conchide Deutsche Welle.
Pe primele pagini ale publicațiilor americane aflăm că actualul șef de stat, Joe Biden și fostul președinte Donald Trump au câștigat nominalizările prezidențiale, după o nouă rundă de vot de marți. Cbsnews constată că obținerea nominalizării democraților a fost mai mult o formalitate pentru Joe Biden. Dar, a fost o cale ieșită din tipare către nominalizarea lui Trump, care este primul fost președinte din istorie căruia i-au fost înaintate acuzații penale, observă publicația. Revanșa dintre Biden și Trump, în cadrul alegerilor prezidențiale programate pentru luna noiembrie, este de așteptat să se învârte în jurul acelorași state unde atât candidații republicani, cât și cei democrați au niveluri similare de sprijin. Totodată vor fi dezbătute probleme similare cu cele din 2020, între care imigrația, economia și valorile democratice, notează ABC news. Avortul și accesul la reproducere ar urma, de asemenea, să fie dezbătute aprins, împreună cu inflația și politica externă, menționează publicația americană.
