Parlamentul European solicită Rusiei să returneze integral României tezaurul sechestrat ilegal, estimat la peste 90 de tone de aur
Presa internațională relatează despre atacurile aeriene rusești lansate asupra Ucrainei noaptea trecută, dar și despre loviturile la care au fost supuse în cursul zile de ieri două regiuni ale Federației Ruse. Mai multe publicații descriu atmosfera în care azi încep alegerile prezidențiale din Rusia, în timp ce presa europeană atrage atenția asupra rezoluției Parlamentului European care a cerut Moscovei să întoarcă tezaurul României pe care s-a angajat să-l păstreze în siguranță în urmă cu mai bine de 100 de ani. Relatează Lidia Petrenco.
Noaptea trecută, Ucraina a fost din nou lovită cu drone, în regiunea Vinița, fiind ucisă o persoană și alte patru rănite după ce odronă a atacat o clădire rezidențială, scrie Unian.
BBC relatează despre atacurile la care au fost supuse ieri regiunile Federației Ruse, Belgorod și Kursk, care se învecinează cu Ucraina. În Belgorod, cel puțin două persoane au fost ucise și altele nouă au fost rănite în urma bombardamentelor de dimineață. Un înalt oficial al serviciilor secrete ucrainene, citat de Reuters, a declarat că grupurile armate formate din militari ruși care se opun Kremlinului, forțează o incursiune pe teritoriul rus, transformând două regiuni de frontieră în „zone de luptă activă”. Însă guvernatorul uneia dintre regiunile ruse afectate de atacuri a spus că trupele ostile s-ar fi retras din satele în care ar fi pătruns anterior. Legiunea „Libertatea Rusiei” – una dintre cele trei grupuri armate rusești care luptă de partea Ucrainei – le-a cerut aseară civililor din regiunile Kursk și Belgorod să se evacueze până azi dimineață la ora 07:00. Și asta pentru a nu deveni victime ale unui atac masiv programat asupra trupelor ruse dislocate în zone rezidențiale, notează Kyiv Independent. Publicația amintește că luptătorii ruși anti-Kremlin au lansat incursiuni transfrontaliere în regiunile rusești Belgorod și Kursk pe 12 martie, intrând în confruntări militare cu forțele ruse în mai multe așezări.
Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a avertizat joi, în cursul unei vizite la Washington, că rezultatul războiului din Ucraina ar putea fi decis în următoarele luni, și a îndemnat aliații occidentali să grăbească acordarea ajutoarelor pentru Kiev, notează AFP. Potrivit diplomatului european, "numeroși observatori se așteaptă la o ofensivă rusă în această vară, iar o potențială victorie a regimului de la Kremlin va avea consecințe enorme pentru Statele Unite și pentru sistemele de alianță construite în jurul Statelor Unite și al Europei", a mai declarant Josep Borrell, citat de AFP.
Speakerul Mike Johnson din Congresul american promite că republicanii vor întocmi un proiect de lege care să ajute Ucraina în războiul dus împotriva invaziei ruse, dar a avertizat că acesta va arăta substanțial diferit de pachetul de ajutor extern de 95 de miliarde de dolari, adoptat de Senat luna trecută, scrie The Hill. Potrivit publicației, Johnson a încercat să-i liniștească pe senatorii GOP frustrați, care l-au întrebat despre finanțarea Ucrainei, în timpul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri. „Nimeni nu vrea ca Vladimir Putin să câștige. Eu sunt de părere că el nu s-ar opri în Ucraina”, a spus Johnson, citat de The Hill. Johnson optează pentru un program de împrumut, astfel încât contribuabilii americani să nu plătească zeci de miliarde de dolari fără să se aștepte să obțină o rambursare, remarcă portalul Eurointegration.
Mai multe publicații străine descriu atmosfera dinaintea alegerilor prezidențiale care încep azi în Rusia și vor dura trei zile. Autoritățile de la Moscova au amenințat că îi vor urmări penal pe cei care participă la mitingurile din ziua alegerilor, menite să-și exprime opoziția față de președintele Vladimir Putin, scrie The Moscow Times. Susținătorii fostului lider al opoziției, Alexei Navalnîi, decedat recent în închisoare, au fost îndemnați de echipa acestuia să meargă la secțiile de votare duminică la prânz – în ultima zi a votului– pentru a organiza o demonstrație vizibilă de disidență în absența unui candidat viabil al opoziției, amintește publicația. Meduza, publicație rusească în exil, după ce a fost declarată agent străin de către autorități, notează că aseară, Parchetul din Moscova a emis un avertisment tuturor alegătorilor care intenționează să participe la inițiativa „Miez de zi împotriva lui Putin”. „Vă rugăm să rețineți că nici evenimentele publice în masă în cauză și nici locațiile lor nu au fost aprobate de autoritățile orașului, așa cum prevede legea”, se arată în comunicat. „Organizarea și participarea la aceste evenimente de masă sunt, prin urmare, pedepsite în conformitate cu legislația actuală a Federației Ruse.” Dar, prin această acțiune publică, opozanții regimului de la Kremlin vor să demonstreze în tăcere că numărul lor este mult mai mare decât afirmă propaganda rusă, explică Meduza.
Presa internațională are vizor moartea subită a vicepreședintelui gigantului petrolier și gazier rus, Lukoil, Vitali Robertus, scriind că managerul s-a sinucis în biroul său săptămâna aceasta, relatează Euronews. Postul paneuropean de televiziune observă că Robertus este al patrulea manager al Lukoil și ultimul dintr-o lungă listă de magnați și miliardari care a murit subit în circumstanțe misterioase de la începutul invaziei ruse în Ucraina. Publicația americană Newsweek amintește că Lukoil a criticat public în martie 2022 invadarea Ucrainei de către Rusia. Consiliul de administrație al companiei a emis la acea vreme o declarație în care își exprima „cea mai profundă îngrijorare cu privire la evenimentele tragice din Ucraina”, amintește Newsweek.
Între timp, Parlamentul European solicită Moscovei să returneze integral României tezaurul național, trimis în Rusia între 1916 și 1917 pentru a fi păstrat în siguranță, titrează Euractiv. Acesta este un caz fără precedent de însușire ilegală a rezervelor de aur și reprezintă o preocupare permanentă pentru societatea românească, declară eurparlamentari citați de aceeași publicație. ”Rezoluția pe care am inițiat-o este primul document oficial european prin care solicităm Rusiei în mod explicit returnarea Tezaurului sechestrat ilegal. Este o chestiune de demnitate națională. România nu poate si nu trebuie să accepte nimic mai puțin decât restituirea celor 91,5 tone de aur și a întregului Tezaur cultural”, a scris pe Facebook eurodeputatul român, Eugen Tomac. Deutsche Welle scrie că deputații europeni au solicitat Comisiei Europene și Serviciului European de Acțiune Externă să includă restituirea patrimoniului național al României pe agenda bilaterală diplomatică UE-Rusia, de îndată ce contextul regional va permite reluarea dialogului politic între părți. Politicianul portughez, care a reprezentat Executivul comunitar la dezbateri, a amintit însă că, din cauza războiului dus de Rusia în Ucraina, instrumentele și mecanismele de cooperare cu Moscova sunt în acest moment suspendate, precizează DW. În timpul dezbaterilor europarlamentarul român, Eugen Tomac, a spus citat de aceeași publicație că cele peste 90 de tone de aur care se află în Rusia reprezintă o creanță legală a României, pe care Moscova nu o recunoaște.
Presa internațională continuă să urmărească îndeaproape evoluția evenimentelor din Orientul Mijlociu. Liderul majorității din Senatul SUA, Chuck Schumer, a cerut joi Israelului să organizeze noi alegeri, afirmând că premierul Benjamin Netanyahu „și-a pierdut calea” și este un obstacol în calea păcii în regiune, relatează The Times of Israel. Schumer, este cel mai înalt oficial evreu ales din istoria SUA, și chiar dacă este un fidel susținător al Israelului în cadrul Partidului Democrat, a devenit mai critic față de politicile Ierusalimului în ultima perioadă, notează publicația. Axios notează că remarcile oficialului american au loc în timp ce președintele Biden și alți democrați se tem să piardă alegătorii progresiști, care sunt îngrijorați de atacurile Israelului, în urma cărora au fost uciși zeci de mii de palestinieni în Gaza. Iar Associated Press constată că promisiunea primului ministru israelian Benjamin Netanyahu de „victorie totală” în războiul împotriva Hamas sună acum goală pentru familiile multor ostatici, după cinci luni epuizante din punct de vedere emoțional, timp în care părțile așa și nu au reușit să ajungă la un acord pentru eliberarea tuturor ostaticilor, luați de Hamas pe 7 octombrie anul trecut.
