Revista presei internaționale: Putin câștigă într-un scrutin lipsit de adversari reali. Ce urmează?
Presa internațională descrie modul în care s-au desfășurat alegerile prezidențiale din Federația Rusă, precedate de o campanie electorală în care adevărații oponenți ai actualului președinte Vladimir Putin au lipsit cu desăvârșire. Mai multe publicații remarcă atacurile masive cu drone asupra diferitor regiuni ale Rusiei, care au continuat toată săptămâna trecută, inclusiv în cele trei zile de alegeri încheiate duminică. Relatează Lidia Petrenco.
Președintele rus Vladimir Putin a obținut un nou mandat în urma alegerilor prezidențiale, acumulând în jur de 87 % din voturi, transmite agenția oficială de stat de la Moscova, RiaNovosti. Contracandidații săi, Nikolai Haritonov, Vladislav Davankov și Leonid Slutski au acumulat sub 5 procente din sufragii. RiaNovosti notează că rezultatul preliminar al lui Putin este un record în istoria Rusiei moderne, acesta fiind în creștere constantă din anul 2000, când, potrivit datelor oficiale, candidatul a acumulat 53%.
În mod sfidător, Vladimir Putin a spus că Rusia nu va fi oprită să-și urmărească obiectivele, după ce a obținut o victorie record la alegerile prezidențiale, al căror rezultat a fost predeterminat, relatează Bloomberg. „Oricât de mult a vrut cineva să ne suprime voința și conștiința, nimeni în istorie nu a reușit vreodată, nu a reușit acum și nu va reuși niciodată”, le-a spus Putin susținătorilor săi la Moscova, duminică seara. Toate planurile majore și grandioase în anumite domenii, pe care ni le-am propus înainte de alegeri „vor fi cu siguranță realizate”, a spus liderul de la Kremlin, citat de Bloomberg.
The New York Times scrie că Putin nu a avut nicio concurență reală în condițiile în care adevărații săi oponenți politici sunt persecutați, aflându-se fie în închisoare, fie în exil. The Wall Street Journal notează că cel de-al cincilea mandat al lui Vladimir Putin va fi probabil dominat de războiul din Ucraina și de necesitatea de a se asigura că rușii îl susțin. Publicația constată că Guvernul a luat toate măsurile pentru a-i asigura lui Putin victoria, iar votul a fost în mare parte o formalitate, mai ales după ce liderul opoziției, Alexei Navalnîi, a murit în închisoare luna trecută.
Echipa lui Navalnîi a chemat alegătorii să vină la secțiile de vot la ora prânzului pentru a demonstra în tăcere împotriva lui Putin”, titrează publicația franceză Le Monde. Astfel, ei urmau să arate că există mulți oponenți ai regimului de la Moscova și că rezultatele alegerilor sunt falsificate, notează publicația. Novaya Gazeta Evropa publică poze de la secțiile de votare din Rusia, dar și din alte țări, care demonstrează amploarea acțiunii „Amiaza împotriva lui Putin”. Duminică, la prânz, alegătorii ruși au venit cu pancarte împotriva lui Putin, la ambasade din Australia, Germania, Olanda, Finlanda, Cehia, Georgia, Israel, Elveția, Franța, Muntenegru, Italia, Portugalia, Danemarca, Turcia, Armenia.
Spiegel scrie că Iulia Navalnaia, văduva politicianului de opoziție Alexei Navalnîi, a venit pe neașteptate la ambasada Rusiei din Berlin, în semn de protest față de alegerile false din Rusia. Ea a anunțat că a scris numele regretatului său soț în buletinul de vot, amintind că el a fost ucis în timpul campaniei prezidențiale, cu o lună înainte de alegeri.
În timp ce înafara Rusiei votanții și-au putut exprima liber protestul față de principalul pretentend la președinție, în interiorul țării, au fost reținuți peste 75 de alegători din 14 orașe, scrie OVD-Info, citat de Meduza. Un locuitor din Ufa a fost reținut pentru că a încercat să arunce într-o urnă de vot o fotografie cu Alexei Navalnîi. Publicația Fontanka scrie că în total, în timpul alegerilor prezidențiale din Federația Rusă au fost deschise 61 de dosare penale, jumătate dintre care pentru încercarea de a folosi verde de briliant pentru a invalida buletinele de vot. Sotavision relatează că în timpul alegerilor au fost intentate și protocoale pentru „discreditarea armatei”. Potrivit publicației, la o secție de votare din regiunea Saratov, poliția a reținut un observator din cauza unei conversații despre război, iar alt cetățean a fost penalizat pentru expresia „Nu războiului”, lăsată pe un buletin de vot.
Publicația Meduza, declarată agent străin de autoritățile de la Moscova, relatează că pe fundalul războiului dus cu Ucraina, alegătorii din Belgorod au fost nevoiți să părăsească secția de votare pentru a se adăposti, după ce a fost declarată alertă de raid aerian. Potrivit Ministerului rus al Apărării, sistemele de apărare aeriană au doborât șapte rachete deasupra regiunii.
Euronews relatează că Ucraina a lansat duminică un nou val masiv de atacuri cu drone asupra Federației Ruse, inclusiv asupra regiunii Iaroslavl, aflată la aproximativ 800 de kilometri de granița cu Ucraina. Ministerul rus al Apărării a raportat că a doborât peste noapte 35 de drone ucrainene, inclusiv patru în regiunea Moscovei. Deutsche Welle notează că pe fondul amenințărilor cu atacuri cu drone, în dimineața zilei de duminică, aeroporturile din Moscova au amânat o bună parte a curselor aeriene.
Kyiv Independent relatează că atacurile cu drone au provocat un incendiu la o rafinărie de petrol din regiunea Krasnodar. Publicația amintește că dronele ucrainene au lovit săptămna trecută 12 rafinării de petrol din Rusia, atacuri menite să distrugă industria petrolieră a Rusiei. Ucraina a lovit rafinăriile de petrol din regiunile Samara, Ryazan, Kaluga, Nijni Novgorod și Leningrad. Instalațiile vizate reprezintă aproximativ 12% din capacitatea Rusiei de procesare a petrolului, a raportat Bloomberg pe 14 martie.
Președintele rus Vladimir Putin a rostit public numele lui Alexei Navalnîi pentru prima dată în ultimii ani, titrează Politico. Într-o conferință de presă de totalizare a campaniei, liderul de la Kremlin a confirmat că ar fi acceptat să-l schimbe pe liderul opoziției, cu câteva zile înainte ca acesta să moară într-o închisoare din Arctica. El a spus că a fost de acord cu ideea, atâta timp cât liderul opoziției nu ar fi revenit niciodată în Rusia, „Dar, din păcate, s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat. Se întâmplă. Ce poti face? Asta e viața", a declarat liderul de la Kremlin, citat de Politico.
După ce rezultatele preliminare au confirmat perpetuarea președinției lui Vladimir Putin, acesta a avertizat Occidentul că un conflict direct între Rusia și alianța militară NATO, condusă de SUA, ar însemna că planeta este la un pas de al treilea război mondial, relatează Euractiv. Putin a avertizat adesea despre riscurile războiului nuclear, dar spune că nu a simțit niciodată nevoia de a folosi arme nucleare în Ucraina, precizează publicația.
Putin a obținut o victorie răsunătoare, dar ce urmează pentru Rusia?, se întreabă CNN. A prezice cursul post-electoral al lui Putin este o afacere dificilă, constată publicația. Liderul rus și-a protejat economia pe termen scurt; fabricile sale de muniție le depășesc pe cele ale SUA și aliaților săi europeni, iar peisajul politic a fost curățat de orice competiție, explică CNN. Dar războiul este întotdeauna imprevizibil, observă publicația, opinând că oricare ar fi eforturile lui Putin de a îndrepta lucrurile în favoarea lui, problemele pe termen lung ale Rusiei – declinul demografic, costul războiului și al sancțiunilor și fragilitatea inerentă a guvernării unui singur om – nu vor dispărea înainte ca Putin să candideze pentru al șaselea mandat.
