Revista presei: în octombrie, vor avea loc alegerile prezidențiale și referendumul constituțional privind aderarea R. Moldova la UE; Chișinăul pregătește o „acțiune de răspuns” contra Rusiei
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a făcut apel către Parlament să inițieze procesul propriu-zis pentru organizarea referendumului în această toamnă. Guvernul de la Chișinău pregătește o „acțiune de răspuns” contra Rusiei, care a sfidat autoritățile constituționale prin deschiderea secțiilor de votare în regiunea transnistreană la alegerile prezidențiale de duminică – sunt printre subiectele din presă, pe care le trece în revistă Victoria Popa.
Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană vor avea loc în luna octombrie, cel mai probabil, în aceeași zi, a declarat președinta Maia Sandu în cadrul unei conferințe de presă, informează Deschide.md.
Potrivit șefei statului, referendumul din toamnă va defini prezentul și viitorul nostru pentru următoarele decenii”, a subliniat Maia Sandu.
Președinta a anunțat, în conferință, pagina oficială a campaniei în favoarea aderării la Uniunea Europeană, numită pentru.md, care conține același slogan. Site-ul prezintă avantajele integrării europene și combate falsurile despre Uniunea Europeană, anunță Europa Liberă.
Premierul Dorin Recean a anunțat că sprijină inițiativa președintei Maia Sandu privind organizarea referendumului pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, transmite MOLDPRES.
Cetățenii Republicii Moldova vor susține, cel mai probabil, referendumul privind integrarea europeană a țării noastre. Deși este posibil ca exercițiul electoral să nu atragă la urne un număr prea mare de alegători, procesul este ireversibil, întrucât Republica Moldova este prea legată de Uniunea Europeană. Opiniile au fost exprimate de invitații unei emisiuni de la TV8 - analistul politic Vitalie Andrievski, jurnalistul Ivan Sveatcenko și politologul Alexandru Korinenko.
Korinenko susține că indiferent de vectorul susținut de alți politicieni, calea Chișinăului este una sigură - cea spre Uniunea Europeană.
Potrivit lui Korinenko, dacă referendumul eșuează, nu se va întâmpla nimic. Republica Moldova va continua să aleagă calea europeană. Aceasta va fi, însă, o lovitură puternică pentru PAS, Maia Sandu și toate forțele pro-europene, care vor fi acuzate de discreditarea acestui vector și vor pierde teren în fața diasporei și a alegătorilor locali... „Dacă te uiți la hartă, poți vedea că nu avem încotro. Integrarea ne alege pe noi”, a spus Korinenko.
Jurnalistul Ivan Sveatcenko este mai optimist. În opinia sa, după 30 de ani de incertitudine, cetățenii își vor putea exprima în sfârșit clar opiniile privind aderarea la UE.
De cealaltă parte, analistul politic Vitalie Andrievski nu se așteaptă ca referendumul să accelereze foarte mult integrarea, deși este încrezător că majoritatea cetățenilor susțin integrarea europeană.
Analistul politic a reamintit că cetățenii Republicii Moldova la ultimele alegeri prezidențiale și parlamentare am votat cursul european al Republicii Moldova. „În 2009, am votat alegerea europeană a Moldovei. Și în 2014. Au fost foarte multe voturi, dar progresul a fost nu atât de repede”, a spus Andrievski.
NewsMaker scrie că rezultatele alegerilor din 17 martie indică cea mai mică prezență la vot la prezidențiale, organizate ilegal de Rusia în stânga Nistrului, din ultimii 18 ani.
În regiunea transnistreană, 44.797 de ruși care locuiesc în zonă, au votat pentru Vladimir Putin. Cifra reprezintă 97% din participanții la vot.
Guvernul de la Chișinău pregătește o „acțiune de răspuns” contra Rusiei, care a sfidat autoritățile constituționale prin deschiderea secțiilor de votare în regiunea transnistreană la alegerile prezidențiale de duminică, scrie Vitalie Călugăreanu într-o analiză pentru Deutsche Welle.
Potrivit sursei, Președinta Maia Sandu a menționat luni, în cadrul unei conferințe de presă, că Guvernul va face anunțul „în timp util”, fără a preciza despre ce acțiuni este vorba.
Maia Sandu, susține că alegerile prezidențiale din Rusia nu au fost libere – oamenii fiind intimidați, iar concurenții lui Putin ar fi de formă, potrivit Ziarului de Gardă.
Vorbind despre relațiile bilaterale moldo-ruse, Maia Sandu a spus că acestea depind de atitudinea Kremlinului față de Republica Moldova și cetățenii săi.
Autoritățile din Republica Moldova nu i-au adresat felicitări președintelui rus, Vladimir Putin, care a câștigat alegerile având doar rivali formali, adevărații reprezentanți ai opoziției Alexei Navalinâi, și mai devreme Boris Nemțov, fiind lichidați, scrie jurnal.md.
Alegerile prezidențiale din Rusia nu vor aduce schimbări spectaculoase, a comentat istoricul Octavian Țîcu pentru Radio Chișinău. Câștigul lui Vladimir Putin denotă că acesta are intenții pe care vrea să le ducă la bun sfârșit într-un nou mandat: războiul din Ucraina și destabilizarea situației în Republica Moldova și în Occident, crede Octavian Țîcu.
Potrivit istoricului, războiul a unit polul european, disensiunile între americani și europeni au dispărut. Nu mai sunt șicane cum erau înaintea retragerii din Afganistan și după. Lucrurile au intrat într-o normalitate, remarcă Octavian Țîcu.
În editorialul său pentru Ziarul Național „Putin și Rusia ca bombă ce ticăie” Nicolae Negru susține că viitorul Rusiei nu arată bine în condițiile în care fundamentul moral, spiritual al rușilor e grav viciat, începând de la biserica pravoslavnică ce sfințește tancurile, rachetele și binecuvântează omorârea ucrainenilor și terminând cu cele mai importante persoane în stat, cu elitele care zăngănesc arma nucleară.
În opinia lui Negru, îngheață sângele în vine când auzi amenințările lor ce vizează întreg continentul. Cu victoria lui Putin în „alegerile” de ieri, el își va aroga puteri nelimitate, se va dezlănțui, elanul său agresiv va crește exponențial, transformând definitiv Rusia într-o gigantică bombă ce poate exploda în orice clipă.
Editorialistul constată că, nici din punct de vedere militar, nici economic, Rusia nu e ceea ce s-a crezut că este. Problema e că Occidentul se mișcă încet, nu are simțul urgenței, manifestă egoism și incoerență, iar unii vecini supraputernici din Asia speră să profite în urma exploziei, conchide editorialistul.
Într-un interviu la Moldova1, redactor-șef al RFI (Radio France International) România, Ovidiu Nahoi, susține că în Federația Rusă a fost un ritual de confirmare a puterii, s-a mimat un proces electoral denumit „fake alegeri” care nu au avut elementele care stau la baza unor alegeri libere. Jurnalistul susține că evenimentul marchează la Kremlin o trecere de la dictatură la totalitarism, iar în planul războiului anticipează o intensificare a ostilităților din partea lui Vladimir Putin.
Sistemul american antirachetă de la Deveselu, din sudul României, poate lua „sub umbrela” sa și spațiul aerian al Republicii Moldova, spune generalul de brigadă în rezervă, Vitalie Marinuța într-un podcast la Europa Liberă. Însă pentru asta e nevoie să existe „voință politică” și „acorduri necesare pentru schimburi de date”, adaugă el.
Potrivit lui Vitalie Marinuța, Republica Moldova ar fi scutită de investiții „costisitoare” pentru achiziționarea de sisteme de monitorizare a spațiului aerian pe care Chișinăul, oricum, nu le va avea vreodată „la nivelul necesar”, dacă autoritățile moldovenești ar ajunge la o înțelegere cu partenerii din România și SUA.
Rise Moldova publică o investigație despre apartamentul din Chișinău al Generalului-locotenent Igor Konașenkov, vocea oficială a Ministerului Apărării din Federația Rusă, ascuns ani la rând în declarațiile lui de avere că deținea un apartament în orașul său natal.
Deși locuința se afla la peste o mie de kilometri de Moscova, purtătorul de cuvânt al armatei ruse a declarat la rubrica „țara de localizare”: Rusia, în loc de Republica Moldova. Până să obțină cheile de la ușa apartamentului din sectorul Botanica, în el au locuit mama sa, originară din Federația Rusă, și tatăl său vitreg, un ucrainean născut într-o localitate de lângă Kiev, atacată de ruși încă din primele zile de invazie.
La doi ani de la invazia rusă în Ucraina, Konașenkov a fost recent sancționat de Australia, după ce anterior a nimerit în listele de sancțiuni ale Uniunii Europene, Marii Britanii, Canadei și Elveției. Motivul? „Răspândirea dezinformării cu privire la acțiunile militare ale Rusiei în Ucraina”.
