Revista presei internaționale: Cine sunt liderii mondiali care au salutat realegerea lui Putin la președinție? Războiul hibrid din RM - în atenția publicațiilor străine
Presa internațională scoate în evidență reacțiile comunității internaționale la victoria obținută de președinte rus Vladimir Putin la alegerile prezidențiale. Mai multe publicații descriu modul în care liderii europeni se pregătesc să combată amenințările Rusiei, care ar putea deveni și mai mari după alegerile prezidențiale din Statele Unite. Presa străină comentează și aparentul atac cu dronă asupra unui elicopter aflat la o bază militară din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Lidia Petrenco vine cu amănunte.
Mai mute publicații internaționale scriu despre eforturile liderilor europeni de a depăși noile provocări care au perturbat stabilitatea Europei în decursul ultimilor ani. Euractiv notează că ieri, Consiliul Uniunii Europene a aprobat un plan menit să reducă dependența blocului comunitar față de state terțe în producția elementelor folosite în domenii strategice, cum ar fi litiul pentru fabricarea bateriilor și elementelor utilizate în electronică. Astfel, nicio țară nu va putea exporta în Uniunea Europeană mai mult de 65% din consumul anual al Europei de oricare dintre elemente strategice, în total 17 la număr, în prezent China, fiind cea care deține un control asupra lanțurilor de aprovizionare pentru multe dintre acestea, precizează Euractiv.
Alegerile UE care vor avea loc în iunie, sunt primele de când a lovit pandemia de COVID-19, a început invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, urmată de o criză energetică, fapt care a obligat statele membre să caute diversificarea ofertei, semnalează premierul greciei, Kiriakos Mițotakis, într-un amplu interviu pentru Euronews. Vorbind despre miza următoarelor alegeri europene, premierul elen s-a arătat convins că acestea sunt deosebit de importante pentru Europa în ansamblu, având loc într-o perioadă foarte agitată, cu un război care se desfășoară pe flancul estic, cu o criză umanitară substanțială în Fâșia Gaza și pe fundalul unei perioade foarte dificile în ultimii cinci ani.
Dacă vrem pace, trebuie să ne pregătim pentru război, afirmă președintele Consiliului European, Charles Michel, citat de publicația germană Spiegel. Oficialul atrage atenția că Europa are nevoie de un nou plan de securitate și apărare, pentru a combate amenințările la care e supusă din partea Rusiei, care, cel mai probabil nu se va opri la Ucraina. Declarațiile lui Charles Michel vin după ce luni, Comisia Electorală de la Moscova a anunțat că Vladimir Putin a caștigat un nou mandat de președinte. The Times observă că în conformitate cu modificările aduse constituției ruse în 2020, Putin ar mai putea conduce Rusia încă două mandate, până în 2036 când va împlini 84 de ani. Astfel, dacă ar câștiga un nou mandat în 2030, Putin l-ar depăși pe Iosif Stalin ca cel mai longeviv lider al Rusiei, estimează The Times.
Totuși, rezultatul alegerilor din Rusia a fost contestat de mulți lideri occidentali, care au deplâns lipsa unei concurențe adevărate și suprimarea oricărei opoziții. Pe de altă parte, China, Coreea de Nord și Iranul l-au felicitat luni pe președintele în exercițiu Vladimir Putin după victoria sa la alegerile prezidențiale din Rusia, relatează AFP. Realegerea lui Putin a fost salutată și de Prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, care a îndemnat la întărirea relației "speciale și privilegiate" între cele două țări, notează agenția de presă. France Press amintește că India menține o poziție neutră față de războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei și se opune sancțiunilor Occidentului împotriva Moscovei. Și Președintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a felicitat luni pe omologul său rus, Vladimir Putin, pentru realegerea sa și s-a arătat din nou dispus să medieze negocieri pentru solționarea conflictului ruso-ucrainean, relatează Le Monde.
Politico relateză că a doua zi după ce președintele Vladimir Putin a sărbătorit o victorie zdrobitoare în alegerile prezidențiale simulate din Rusia, miniștrii de externe ai UE au acordat luni sprijin politic pentru noi sancțiuni, după moartea, în februarie, a liderului opoziției ruse, Alexei Navalnîi, într-o colonie penală arctică. Sancțiunile – care iau forma înghețării activelor și interdicțiilor de călătorie, vizează 30 de persoane și entități responsabile de uciderea disidentului rus, precizează Politico. „Putem considera că aceste alegeri au fost organizate în mijlocul unei represiuni sistematice a alegătorilor și trebuie să condamnăm organizarea ilegală a acestor așa-zise alegeri în teritoriile Ucrainei pe care Rusia le-a ocupat temporar”, a spus în context șeful diplomației europene, Josep Borrell.
Putin și Trump determină Europa să își regândescă strategia de apărare, titrează Bloomberg. După ce Vladimir Putin a obținut al cincilea mandat de președinte al Rusiei, e posibil ca și republicanul Donald Trump să câștige alegerile prezidențiale din Statele Unite care vot avea loc în noiembrie, estimează publicația. În aceste condiții, Bloomberg constată că Europa are nevoie de o schimbare de mentalitate într-o lume periculoasă. Astfel, după 25 de ani de investiții reduse în apărare, cheltuielile militare ale Europei vor crește în acest an cu 33 de miliarde de dolari sublinaiză publicația.
Aflat în Georgia, în timpul unui turneu în Caucazul de Sud, Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că alegerile prezidențiale din Rusia nu au fost „nici libere, nici corecte”, relatează Euronews. Vorbind la o conferință de presă la Tbilisi, Georgia, Stoltenberg a adăugat că organizarea alegerilor de către Rusia „în părțile ocupate din Georgia și Ucraina” este „complet ilegală”, subliniază postul paneuropean de televiziune. "Georgia se confruntă cu provocări complexe de securitate. Rusia persistă în urmărirea ambițiilor sale imperiale, iar în Ucraina, situația de pe câmpul de luptă rămâne dificilă. Prin urmare, este vital să continuăm să ne intensificăm sprijinul", a adăugat el. Publicația GeorgiaToday relatează despre eforturile Georgiei de a-și consolida parteneriatul cu NATO. În cadrul briefing-ului comun cu prim-ministrul georgian, Irakli Kobakhidze, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a subliniat importanța parteneriatului dintre cele două părți, în special în abordarea provocărilor de securitate din regiunea Mării Negre. „La întâlnirea noastră, am abordat și securitatea în Marea Neagră, care contează atât pentru Georgia, cât și pentru NATO. Războiul Rusiei a pus în pericol libertatea de navigație în Marea Neagră și a amenințat aprovizionarea globală cu alimente. Dar, cu sprijinul nostru, Ucraina a respins amenințările, distrugând o parte semnificativă a flotei Rusiei de la Marea Neagră. Succesul ucrainean le-a permis să redeschidă transportul de cereale, care este vital pentru economie și securitatea alimentară globală”, a menționat Jens Stoltenberg.
Atacul cu dronă asupra unui elicopter într-o țară europeană ridică întrebări, titrează publicația americană Newsweek, cu referire la un incident înregistrat pe teritoriul Republicii Moldova. Un aparent atac cu drone asupra unei regiuni separatiste transnistrene, care se învecinează cu Ucraina, stârnește temeri într-un stat deja preocupat de potențiala răspândire a războiului spre vest, pe teritoriul său, notează publicația. Newsweek amintește că duminică, un canal de televiziune, controlat de liderii separatiști de la Tiraspol, Perviy Pridnestrovie, a distribuit pe internet imagini care par să arate momentul în care o dronă lovește un elicopter aflat la o bază militară, provocând un incendiu. Relațiile separatiștilor cu autoritățile constituționale de la Chișinău devin din ce în ce mai tensionate, Tiraspolul fiind nemulțumit de cursul de integrare europeană pe care l-a ales guvernul Republicii Moldova – stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Cei peste doi ani de război din Ucraina au accentuat tensiunile și îngrijorările la Chișinău, conchide Newsweek.
Publicația ucraineană Unian amintește că nu este prima dată când au loc provocări similare în Republica Moldova. În special, au existat acuzații că unele persoane necunoscute au atacat depozitul de muniție din Kolbasna, acolo fiind depozitate aproximativ 20 de mii de tone de muniție care au fost retrase cândva de pe teritoriul statelor Pactului de la Varșovia, precizează Unian.
Bloomberg notează că Republica Moldova, blocată între România și Ucraina, a primit în decembrie anul trecut acordul Comisiei Europene de a lansa negocierile de aderare la UE și își propune să finalizeze procesul până în 2030. Publicația menționează că RM se confruntă cu ceea ce numește atacuri hibride fără precedent din partea Rusiei, care sprijină regiunea separatistă pro-rusă transnistreană, pentru a submina efortul de aderare a Chișinăului la Comunitatea Europeană.
