Presa internațională: Când vor începe negocierile De facto pentru aderarea RM și Ucrainei la UE? Subiectul va fi discutat astăzi la Bruxelles
Presa internațională vine cu previziuni ale summit-ului Consiliului European care începe azi la Bruxelles. Mai multe publicații scriu că pe agenda șefilor de stat și de guvern ai Uniunii Europene figurează probleme ce țin de sprijinul militar și financiar pentru Ucraina, începerea negocierilor cu statele candidate la aderare, dar și protestele necontenite ale fermierilor. Lidia Petrenco a răsfoit principalele publicații străine și vine cu amănunte.
Uniunea Europeană analizează cum să procedeze cu Ucraina, Republica Moldova și cu Bosnia-Herțegovina – să înceapă acum sau după alegerile europarlamentare din iunie negocierile de aderare cu cele trei state candidate, scrie Euractiv. Publicația precizează că liderii țărilor Uniunii Europene urmează să ia decizia la un summit de două zile care începe azi la Bruxelles. Euroactiv amintește că în decembrie, Consiliul European a hotărât să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, însă până la începerea lor de facto, cele două state urmau să lichideze restanțele în realizarea reformelor asumate. Recent, Comisia Europeană a anunțat că Republica Moldova a îndeplinit opt dintre cele nouă recomandări necesare pentru începerea negocierilor de aderare, progrese semnificative înregistrând și Ucraina. Potrivit Euractiv, executivul de la Bruxelles a reușit în primele luni ale acestui an să elaboreze cadrul organizatoric al negocierilor pentru cele două state, iar autoritățile de la Kiev și Chișinău speră că în această lună va avea loc prima conferință interguvernamentală, care să marcheze deschiderea oficială a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Unii lideri europeni sunt îngrijorați că procesul ar putea întârzia prea mult dacă începerea negocierilor va fi amânată pentru luna iunie, mai ales că în a doua jumătate a anului, președinția rotativă a Uniunii Europene va fi preluată de Ungaria, țară care se opune fiecărui pas făcut de Ucraina în calea integrării europene. Dar există și altă tabără, care ar prefera să amâne deschiderea negocierilor după alegerile europene, când va exista mai multă claritate cu privire la noua configurație instituțională a blocului.
În ajunul summit-ului de astăzi, Președintele Consiliului European, Charles Michel, a cerut statelor blocului comunitar să treacă la o economie de război, relatează Suspilne media. Potrivit lui Michel, furnizarea rapidă a asistenței militare Ucrainei, achiziționarea și livrarea accelerată a munițiilor sunt o prioritate, precizează publicația ucraineană. Le Figaro scoate în evidență avertismentul lansat de președintele Consiliului European, Charles Michel, potrivit căruia „Dacă nu se va răspunde în mod corespunzător la nivelul UE și nu va fi oferit suficient ajutor Ucrainei pentru a opri Rusia, vor urma alte state”, iar „vara va fi crucială pentru capacitatea Ucrainei de a rezista”.
Pe agenda summit-ului șefilor de stat și de guvern e inclus și subiectul privind protestele fermierilor europeni. Cei din Polonia au protestat miercuri la nivel național, blocând o autostradă cheie de la granița polono-germană cu tractoarele lor, relatează Euronews. Manifestând luni de zile în toată Uniunea Europeană, agricultorii își exprimă revolta față de birocrația și concurența importurilor ieftine din unele țări, în special din Ucraina, afectată de război, amintește postul paneuropean de televiziune.
Publicația poloneză Fakt, scrie că vecinul său sudic, Cehia, la fel se confruntă cu proteste din partea fermierilor, care au ieșit în stradă din cauza problemelor legate de vânzarea recoltei din anul precedent. În plus, agricultorii cehi cer guvernului să reducă contribuțiile la asigurările sociale, ceea ce va permite mai multor oameni să lucreze în sector, explică publicația. Se pare că guvernul de la Praga și-a pierdut răbdarea cu aceste proteste, deoarece a spus că, dacă fermierii nu pun capăt blocadei, își pot pierde numeroasele privilegii, concluzionează Fakt.
Pentru a răspunde presiunilor de luni de zile din partea fermierilor, Comisia Europeană a propus ieri să limiteze importurile pentru unele produse ucrainene, care sunt scutite de taxe vamale, între care ovăzul, ouăle, carnea de pasăre și zahărul, relatează BBC. În ciuda obiecțiilor fermierilor , rămâne liber, cel puțin până în iunie 2025, importul altor produse, între care grâul și orzul. Politico îl citează pe ministrul francez al Agriculturii, Marc Fesneau, potrivit căruia restricțiile propuse de Comisia Europeană nu satisfac pe deplin revendicările agricultorilor. Solidaritatea cu Ucraina nu ar trebui să ducă destabilizarea excesivă a piețelor europene, a adăugat ministrul francez. Este o întorsătură nedorită în ajunul summitului UE de joi, la care liderii vor să-și arate solidaritatea cu Ucraina, nevoită să reziste războiului de agresiune al Rusiei, de mai bine de doi ani, remarcă Politico. Publicația subliniază că autoritățile europene au sarcina de a nu enerva fermierii care ar putea influența rezultatul alegerilor europene din iunie.
Presa internațională reflectă atacurile comise în această noapte de armata rusă asupra civililor din Ucraina. Rusia vizează Kievul cu rachete în cel mai mare atac din ultimele săptămâni, titrează The New York Times. Amploarea pagubelor aduse capitalei ucrainene în noaptea spre joi nu a fost încă stabilită, dar potrivit oficialilor, cel puțin 10 persoane au fost rănite și mai multe clădiri au fost avariate, precizează NYT. Pe de altă parte, edițiile internaționale descriu loviturile realizate tot mai frecvent de armata ucraineană asupra regiunilor rusești învecinate. Associated Press relatează că regiunea Belgorod, lovită de bombardamente și drone ucrainene, își închide școlile pe fondul unui plan major de evacuare. Șeful regiunii Belgorod, Viacheslav Gladkov, a spus, citat de Sotavision, că în cadrul „implementării unor măsuri suplimentare de securitate”, intrarea în șase așezări din regiunea Belgorod va fi restricționată, fiind înființate puncte de control. The Moscow Times relatează că doi civili au fost uciși într-un atac cu obuze ucrainene asupra regiunii Belgorod din sud-vestul Rusiei, în timp ce milițiile anti-Kremlin formate de cetățeni ruși amenințau cu mai multe incursiuni transfrontaliere. „Din păcate, doi bărbați care se aflau pe stradă în acel moment au fost uciși”, a spus șeful regiunii, adăugând că alți doi au fost internați în spital cu diverse răni. The Moscow Times amintește că milițiile de voluntari ruși care luptă alături de armata ucraineană au lansat în ultima săptămână incursiuni repetate și au angajat polițiștii de frontieră ruși în lupte grele în districtul Graivoron.
Între timp, presa internațională scrie despre noi dovezi de falsificare a recentelor alegeri prezidențiale din Federația Rusă. Amploarea fraudei la alegerile prezidențiale începe să iasă la iveală în Rusia, titrează Le Monde. Suspiciunea de falsificări masive are loc pe fondul anunțării unui scor record de 87% obținut de Vladimir Putin în calitate de președinte reales. Le monde face trimitere la surse media rusești independente, care arată că numărul de voturi furate ar fi variat între 22 de milioane și 36 de milioane, dintr-un total de 76 de milioane de alegători. Media rusă cu sediul în Letonia, Meduza, a efectuat o numărătoare a prezenței la vot pentru alegerile prezidențiale din Rusia și a concluzionat că au fost cele mai trucate alegeri din istoria țării. Pe baza datelor culese de jurnaliști, este dificil să se determine amploarea exactă a fraudei, deși aceasta a depășit nivelurile din 2018, când rezultatele din peste o treime din secțiile de votare ale țării au fost considerate nevalide și ar fi trebuit anulate, constată publicația. CEC continuă să publice date despre secțiile de votare individuale, făcând posibil să se reconstituie modul în care autoritățile au produs aceste rezultate fără precedent, explică publicația. Felul în care s-a făcut numărarea voturilor, dă o imagine clară a ceea ce par a fi cele mai frauduloase alegeri din istoria modernă a Rusiei, constată Meduza.
