Corespondență// Summit UE: o „integrare treptată” pentru Ucraina și Republica Moldova
Pe fundalul sirenelor și al sloganurilor ritmate ale agricultorilor care manifestează din nou în Bruxelles, cei 27 de lideri ai UE s-au reunit pentru două zile (21-22 martie) în cadrul a ceea ce se numește „summitul de primăvară”, cu o agendă extrem de încărcată.
Cu toate astea, concluziile summitului, deja cunoscute — textul circulă în presă încă de miercuri — nu pomenesc în mod explicit extinderea Uniunii Europene la Ucraina și la Republica Moldova. Cu câteva săptămâni înainte de alegerile europene, programate în perioada 6-9 iunie, și în timp ce sondajele anunță o creștere a influenței extremei drepte, mai multe țări, începând cu Franța, au preferat să aștepte în legătură cu această temă delicată. Mai ales că, la fiecare nouă etapă, Ungaria lui Viktor Orban amenință cu un veto, trimițând Moscovei semnalul unei Europe divizate.
În ajunul summitului, UE a luat totuși, miercuri 20 martie, o măsură care pare cu totul nepotrivită în acest moment: plafonarea importurilor agricole ucrainene (cu excepția grâului și orzului), care beneficiază de un regim de liber schimb încă din 2022. Acesta nu este un detaliu, întrucât exporturile agricole spre UE oferă Kievului venituri vitale (pierderea ar putea depăși 1 miliard de euro pe an). Cei Douăzeci și șapte se tem clar de furia agricultorilor, care continuă, cu mai puțin de trei luni înainte de alegerile europene.
Apărarea comună a UE
Principalul punct de discuție în prima zi, joi 21 martie, este apărarea: poate oare Europa să stea în picioare din punct de vedere militar – și cum va plăti pentru asta? Pe fundalul potențialei întoarceri a lui Donald Trump la Casa Albă, liderii europeni se tem din ce în ce mai mult de un scenariu în care SUA își va abandona garanțiile de securitate asigurate tradițional pentru Europa – în vreme ce Rusia ar putea decide să testeze cât de solidă este clauza de apărare colectivă a NATO.
Pentru a asigura o apărare comună europeană, este nevoie de sume gigantice, iar liderii analizează acum ideea de a emite o nouă rundă de obligațiuni comune ale UE. S-a format o alianță a țărilor din sud și est, conduse de Franța, Estonia și Polonia, în favoarea împrumuturilor comune, în vreme ce Germania și Olanda, două din țările zise “frugale”, se opun. Pentru a consolida apărarea, Europa nu își poate permite să aștepte până când negocierile încep anul viitor cu privire la următorul buget pe termen lung al UE. Agricultura, subiect etern
Aici, Polonia și Franța sunt nemulțumite de acordul încheiat cu Parlamentul European cu privire la beneficiile comerciale ale Ucrainei și sunt, împreună cu majoritatea țărilor, în favoarea unor restricții suplimentare asupra grâului ucrainean.
Sigur, asta pune unele probleme de natură chiar… etică. Pe de o parte, țările UE ajută masiv Ucraina în război, dar pe de altă parte caută să-și protejeze piețele de produsele agricole ucrainene într-un mod aproape protecționist.
Momentul acestei manifestări a egoismului european este cu atât mai nefericită cu cât riscă să lase în umbră mobilizarea uluitoare a europenilor pentru a sprijini militar Ucraina. Ca și la summitul din luna februarie, premierul Belgiei Alexander De Croo și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen sunt așteptați să se întâlnească vineri dimineață cu sindicatele fermierilor care protestează din nou în fața instituțiilor UE.
Guvernele din Europa sunt asediate politic de către agricultorii care protestează nu doar pentru că spun că nu pot concura cu importurile ieftine (inclusiv din Ucraina), dar se plâng și de costul birocrației ecologice a UE. Orientul Apropiat
Liderii UE vor încerca, de asemenea, să ajungă la o poziție comună cu privire la războiul dintre Israel și Hamas. Cel mai recent proiect de concluzii pentru summitul EUCO solicită o „pauză umanitară imediată care să conducă la o încetare durabilă a focului”.
Extinderea și reforma UE
Liderii sunt așteptați să deschidă negocierile de aderare cu Bosnia și Herțegovina, dar pentru a face asta acceptabil, ei vor trebui și să discute despre cum să facă Uniunea mai funcțională, deși deciziile sunt așteptate doar la un summit ulterior.
Cât despre Ucraina și Republica Moldova, mai multe țări, printre care Germania, Franța și Portugalia, au propus o „integrare treptată” a acestora, dar și înlăturarea obligației de a vota în unanimitate, lucru care blochează deciziile privind politica externă și fiscală.
Va fi nevoie însă de o foaie de parcurs ambițioasă pentru a putea decide în privința reformelor UE în luna iunie
AUTOR: Dan Alexe
