Revista presei internaționale: Liderii europeni amână începerea negocierilor de aderare a Ucrainei și RM la Uniunea Europeană; Rezoluția SUA privind încetarea focului în Gaza – în vizorul presei de pe mapamond
Presa internațională face bilanțul primei zile a summitului Consiliului European, început ieri la Bruxelles. Mai multe publicații străine explică motivele pentru care liderii europeni amână începerea negocierilor de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Cum încearcă să folosească țările blocului comunitar activele înghețate ale Rusiei în beneficiul Ucrainei și ce soluții propune Comisia Europeană pentru a depăși criza agricolă față de care protestează fermierii – sunt alte subiecte reflectate pe larg în presa internațională. Cu un rezumat al celor mai importante articole dedicate acestor teme vine Lidia Petrenco.
Liderii Uniunii Europene aprobă deschiderea discuțiilor de aderare cu Bosnia și Herțegovina, titrează Euronews. Se întâmplă la opt ani după ce țara din Balcanii de Vest a solicitat pentru prima dată aderarea la UE și la doar nouă zile după ce Comisia Europeană a declarat că autoritățile de la Sarajevo au făcut suficiente progrese pentru a deschide un nou capitol, notează publicația.
Liderii blocului comunitar au convenit, în principiu, să deschidă negocierile de aderare cu Bosnia-Herțegovina, chiar dacă țara trebuie să depună încă mult efort înainte de a începe negocierile de facto, remarcă Associated Press. Agenția de presă menționează că Bosnia este sfâșiată de diviziuni etnice, chiar și la decenii după războiul din 1992-95. Bosnia-Herțegovina este una dintre cele șase națiuni din regiune, printre Albania, Serbia, Kosovo, Muntenegru și Macedonia de Nord - care se află în diferite etape ale procesului de aderare la UE, observă Associated Press.
Euronews menționează că Ucraina și Republica Moldova sunt cu un pas înaintea Bosniei, după ce liderii UE au dat deja undă verde discuțiilor în decembrie. Dar ambele țări se confruntă cu un obstacol înainte ca negocierile propriu zise să poată începe, constată postul paneuropean de televiziune. Așa-numitele cadre de negociere - concepute pentru a conduce discuțiile dintre Bruxelles și statele candidate - trebuie să fie aprobate în unanimitate de statele membre, iar surse diplomatice au sugerat pentru Euronews că Ungaria ar putea bloca adoptarea acestor cadre. „În urma depunerii proiectelor de cadre de negociere pentru Ucraina și Republica Moldova, Consiliul European invită la continuarea lucrărilor”, se spune în proiectul concluziilor summit-ului, publicat de Euractiv. Publicația notează că unele state membre ale UE, inclusiv Austria, Croația, Ungaria și Slovenia, vor ca procesul de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova să nu decurgă mai rapid decât în cazul celor șase țări din Balcanii de Vest, mai ales că unele dintre ele au început discuțiile de aderare sau au devenit candidate de mai bine de un deceniu. Pe de altă parte, un număr mic de țări, în frunte cu statele baltice, au amenințat că vor bloca decizia privind Bosnia, dacă luna iunie nu va fi considerată ca termen limită pentru o decizie privind aprobarea cadrelor de negociere pentru Ucraina și Moldova, menționează Euractiv.
În Ucraina, pentru a doua noapte consecutiv, a fost anunțată alertă de raid aerian pe tot teritoriul țării, transmite presa locală. Potrivit autorităților orașului Harkov, armata rusă a efectuat peste 15 atacuri asupra instalațiilor energetice. Astfel, orașul a rămas practic fără electricitate, transmite Unian.
Capacitatea armatei ucrainene de a se apăra împotriva atacurilor rusești a scăzut în ultimele luni pentru că Statele Unite nu oferă noi ajutoare financiare pentru înarmarea Ucrainei , notează Independent. În aceste condiții, Kievul își pune speranțe într-o propunere discutată de liderii UE, de a finanța arme și muniții pentru Ucraina, folosind profituri în valoare de miliarde de euro din activele rusești înghețate, constată publicația. Dar, Prima zi a summit-ului UE nu a adus Kievului o decizie rapidă cu privire la utilizarea veniturilor din activele rusești, titrează BBC. Este vorba de dobânzi în valoare de aproximativ trei miliarde de euro anual, explică Deutsce Welle, amintind că urmare a sancțiunilor UE au fost înghețate Fonduri ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de aproape 200 de miliarde de euro. Totuși, UE respinge posibilitatea confiscării complete a acestor fonduri, după cum solicită Ucraina, deoarece există probleme de ordin juridic și ar fi prejudiciată încrederea depunătorilor internaționali în zona euro, explică publicația germană.
În cele din urmă, UE va trebui să sechestreze activele rusești dacă dorește o victorie a Ucrainei, avertizează guvernatorul Băncii Centrale Europene din Letonia, notează Politico. Factorii politici trebuie să înceteze să se mai îngrijoreze cu privire la ramificațiile financiare și juridice și trebuie, în schimb, să recunoască că agresiunea Moscovei prezintă un risc mult mai mare pentru economia europeană, a declarat oficialul Băncii Centrale Europene pentru POLITICO.
Tot ieri, Bruxelles-ul a propus impozitarea importurilor de cereale rusești și bieloruse, titrează Le Monde. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că a fost pregătită o propunere de creștere a taxelor vamale la importurile de cereale, semințe oleaginoase și produse derivate din Rusia și Belarus. Această soluție ar urma să împiedice destabilizarea pieței europene din cauza importurilor de cerealele rusești”, a explicat Ursula von der Leyen la sfârșitul primei zile a summit-ului șefilor de stat și de guvern ai UE de la Bruxelles, care va continua și astăzi.
Presa internațională urmărește îndeaproape și conflictul dintre Israel și gruparea islamistă Hamas. Astăzi, Consiliul de Securitate al ONU urmează să supună votului rezoluția SUA privind încetarea focului în Gaza, titrează Reuters. Statele Unite solicită Consiliului de Securitate al ONU să susțină o rezoluție privind încetarea imediată a focului în Gaza și un acord pentru schimb de ostatici între Israel și Hamas, crescând totodată presiunea asupra aliatului său, Israel, pentru a permite mai mult ajutor umanitar în Fâșia Gaza, controlată de Hamas.
Și liderii europeni au convenit asupra unei declarații unificate privind Orientul Mijlociu, a anunțat președintele Consiliului European, Charles Michel, citat de The Guardian. „UE solicită o pauză umanitară imediată care să conducă la o încetare durabilă a focului. Accesul umanitar deplin și sigur în Gaza este esențial pentru a oferi populației civile asistență care să salveze vieți într-o situație catastrofală din Gaza”, a spus Charles Michel. Declarația susținută de cei 27 de șefi de stat și de guvern ai UE, condamnă, de asemenea, Hamas „în cei mai puternici termeni posibil pentru atacurile sale teroriste brutale și nediscriminatorii din Israel din 7 octombrie 2023, recunoscând dreptul Israelului de a se apăra în conformitate cu dreptul internațional și dreptul internațional umanitar și cerând eliberarea imediată a tuturor ostaticilor, fără nicio condiție prealabilă,” relatează The Guardian.
Anterior, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, declara că nu există o alternativă continuării luptelor, notează The New York Times. „Nu vedem o modalitate de a elimina Hamas din punct de vedere militar fără a distruge aceste batalioane rămase. Suntem hotărâți să o facem,” amintește publicația americană.
