Cine stă în spatele atacului terorist de la Moscova în care au fost uciși peste 130 de oameni? - se întreabă publicațiile internaționale; Alegerile prezidențiale din Slovacia, în atenția presei străine
Cine stă în spatele atacului terorist de la Moscova în care au fost uciși peste 130 de oameni? – e una dintre întrebările la care continuă să caute răspuns presa internațională. Mai multe publicații fac între timp bilanțul masivelor atacuri aeriene lansate în ultimele zile de Rusia asupra regiunilor ucrainene. Ziarele europene analizează la rândul lor rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din Slovacia, unde în etapa decisivă urmează să se confrunte un candidat pro-rus cu unul pro-occidental. Lidia Petrenco vine cu un rezumat al celor mai importante articole dedicate acestor evenimente.
Presa internațională descrie consecințele atacului terorist care a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute într-o sală de concerte de la periferia Moscovei. Potrivit ultimelor date, publicate de Novaya gazeta Evropa, 137 de persoane au fost ucise și altele 182 au fost rănite după ce câțiva bărbați cu arme automate au pătruns în local și au deschis focul asupra participanților la concert. Acesta este cel mai mare atac terorist din Rusia raportat la numărul de morți, după cel din 1 septembrie 2004, cand teroriștii au asediat o școală din Beslan, ucigând 334 de oameni, amintește Novaya Gazeta Evropa.
Moscova și Kievul s-au acuzat reciproc pentru organizarea masacrului chiar dacă gruparea teroristă Statul Islamic a recunoscut că stă în spatele atacului, titrează Politico. Fără a prezenta dovezi, președintele rus Vladimir Putin a sugerat că autorii atentatului au fost ajutați de cineva din Ucraina, notează publicația. De cealaltă parte, Agenția ucraineană de informații militare a acuzat „serviciile speciale ale lui Putin” că au pus la cale atentatul pentru a justifica ulterior motivele unor atacuri mai puternice asupra Ucrainei”, precizează Politico. La scurt timp după atac, autoritățile ruse au anunțat că au reținut 11 persoane, incusiv patru suspecți care încercau să evadeze în Ucraina, relatează Associated Press, precizând că Ucraina neagă orice implicare.
Publicația Axios observă că atacul a avut loc în aceeași zi în care Kremlinul a folosit pentru prima dată cuvântul „război” pentru a se referi la invazia sa neprovocată în Ucraina, anterior numind-o „operație militară specială”. La abia o săptămână de când Vladimir Putin și-a asigurat al cincilea mandat prezidențial, Rusia a fost cufundată în carnagiu și dezordine, notează CNN, subliniind că de ani de zile, omul puternic al Kremlinului a fost prezentat drept un lider capabil să garanteze ordinea în această țară cu teritriu vast și tulbure. Dar Rusia nu mai pare astăzi la fel de sigură ca în cei 24 de ani de putere ai lui Putin, constată CNN. Atacul terorist din Rusia dezvăluie vulnerabilitățile regimului său, comentează Washington Post. Publicația observă că atunci când Vladimir Putin a vorbit despre cel mai grav atac terorist care a lovit Rusia în ultimii 20 de ani, el a trecut cu vederea eșecul flagrant al forțelor de securitate de a-l preveni. Și asta, în ciuda avertismentului clar transmis de Statele Unite pe 7 martie, că un act terorist este iminent în spații publice, inclusiv în săli de concerte, remarcă Washington Post. Când Rusia a fost lovită de atacuri teroriste în trecut, Putin a acuzat adesea Occidentul că le-a alimentat, mai ales după asediul școlii din Beslan din 2004, care a lăsat morți peste 330 de ostatici. Apoi, el a susținut că atacul a fost conceput de cei care au vrut să slăbească Rusia și au urmărit „dezintegrarea” acesteia, remarcă publicația. Foștii oficiali și analiști americani opinează că retorica prin care se dă vina pe Ucraina și Occidentul colectiv va continua și ar putea duce la alte represiuni, pe măsură ce Putin încearcă să-și galvanizeze națiunea pentru un război prelungit, conchide Washington Post.
După atacul terorist de la Crocus, mulți își amintesc de „zahărul din Riazan”, titrează Novaya Gazeta Evropa. Publicația observă că imediat ce au apărut primele informații despre atacul terorist de la centrul comercial Crocus, mulți au început să scrie pe rețelele de socializare că ceea ce se întâmplă le-a amintit de „zahărul din Riazan”. Acesta este ceea ce oamenii numesc „exercițiul” din 1999 la Riazan, când trei pungi cu o substanță necunoscută au fost găsite în subsolul unei clădiri rezidențiale, exlică pulicația. Cu câteva zile mai devreme, o serie de explozii au avut loc în clădiri rezidențiale din Buinaksk, Moscova și Volgodonsk, peste 300 de oameni fiind uciși și aproximativ două mii au fost răniți. Întreaga țară trăia în frică, fără să știe ce clădire rezidențială mare ar putea fi următoarea, amintește publicația. Ulterior, a apărut o versiune conform căreia FSB ar putea fi implicat în exploziile clădirilor rezidențiale. Unii numesc această versiune parte a teoriilor conspiraționiste, în timp ce alții, dimpotrivă, cer să fie lută în serios, atrage atenția Novaya Gazeta Evropa.
Referindu-se la săptămâna care s-a încheiat, liderul de la Kiev, Volodimir Zeleski, a subliniat amploarea atacurilor din ultimele zile asupra Ucrainei. Potrivit președintelui Ucrainean, citat de Unian, ocupanții ruși au folosit peste o mie de arme de atac aerian, inclusiv 190 de rachete de diferite tipuri, aproape 140 de drone Shahed și alte 700 de bombe ghidate.
Publicația Independent notează că în timpul atacului cu rachete de croazieră în vestul Ucrainei, Rusia a încălcat spațiul aerian al Poloniei, determinând forțele aeriene poloneze să-și pună avioanele de luptă F-16 în alertă maximă. Rusia a lansat aceste atacuri la doar câteva ore după ce Vladimir Putin a promis că se va răzbuna pentru atacul terorist de la Moscova, menționează publicația. Polonia și-a anunțat intenția de a consolida prezența trupelor sale în est - în zonele de graniță cu Belarus și Rusia, precum și Lituania și Ucraina, scrie Polska Agencja Prasowa. Declarația a fost făcută de ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysh, în timpul congresului alianței politice poloneze „A treia cale”. Oficialul a subliniat că va fi o „prezență persistentă” și că măsurile au ca scop descurajarea „potențialelor atacuri și incursiuni inamice”.
Între timp, presa europeană reflectă rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale desfășurate sâmbătă în Slovacia. Un diplomat pro-Occidental se va confrunta pe 6 aprilie cu un candidat de stânga petru președinția Slovaciei, titrează Euronews. Fostul ministru de externe Ivan Korčok a obținut peste 42% din voturi. Pe locul doi, cu puțin peste 37%, s-a clasat Peter Pellegrini, un aliat apropiat al premierului populist și pro-rus al țării, Robert Fico. Rolul președintelui în Slovacia este mai mult simbolic, deși este un post strategic, menționează Euronews. Deutsche Welle scrie că alegerile din Slovacia sunt totuși cruciale. Pe fondul schimbărilor regionale, în joc este angajamentul țării de a respecta principiile și valorile democratice, conchide publicația germană.
Euractiv notează că victoria obținută de candidatul pro-UE în primul tur al alegerilor din Slovacia a fost una surprinzătoare, din moment ce sondajele de opinie realizate înaintea alegerilor au arătat că Pellegrini conduce și este probabil câștigătorul într-un tur cu Korčok. „Deși unele sondaje au arătat o creștere treptată a sprijinului lui Korčok, s-a presupus că acesta a atins un plafon înainte de alegeri. Cu toate acestea, s-a dovedit că aceste presupuneri erau greșite și Korčok ar putea ajunge la și mai mulți oameni”, a comentat pentru publicația slovacă Pravda, politologul Radoslav Stefanczyk de la Universitatea de Economie din Bratislava.
