Revista presei: „Cetățenii R. Moldova trebuie să înțeleagă că singura formă de securitate reală este în România; Legea care le-a interzis membrilor fostului Partid „ȘOR” să candideze la alegeri – neconstituțională
Unirea cu România înseamnă, nu doar accederea automată în Uniunea Europeană, ci și trecerea spațiului Republicii Moldova sub cupola de apărare a Alianței Nord-Atlantice (NATO); Curtea Constituțională a admis sesizarea depusă de deputații fostului Partid „ȘOR” și a declarat neconstituțională Legea prin care a fost modificat Codului electoral, astfel încât nu le-a permis acestora să candideze la alegeri – sunt unele subiecte, reflectate în presă, pe care le trece în revistă Victoria Popa.
Riscul ca Republica Moldova să nimerească în zona gri de influență geopolitică a Federației Ruse în urma războiului din Ucraina este destul de mare, subliniază analistul și istoricul Anatol Țăranu, motiv pentru care, în opinia sa, soluția ar fi Unirea cu România. Comentatorul spune că pentru aceasta sunt necesare politici de stat de consolidare a identității românești, astfel încât procentul celor care îmbrățișează idealurile unirii să crească. Declarația a fost făcută în cadrul unei emisiuni de la Radio Chișinău, în contextul în care azi se împlinesc 106 ani de la Unirea Basarabiei cu România.
Istoricul Anatol Țăranu spune că, la ora actuală, nici Unirea cu România, dar nici integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană nu reprezintă scenarii realiste.
În ceea ce privește aderarea la Uniunea Europeană până în 2030, așa cum afirmă guvernarea de la Chișinău, analistul subliniază că situația de securitate din regiune plasează acest scenariu într-o zonă de incertitudine.
Potrivit lui Țăranu, încrederea societății în partidele unioniste a scăzut, din cauza acțiunilor liderilor acestora, însă, Anatol Țăranu este aproape convins că pe arena politică de la noi ar putea apărea o forță unionistă care are șanse foarte mari să ajungă chiar și în viitorul Parlament, dar și în Guvern.
Unirea cu România înseamnă, nu doar accederea automată în Uniunea Europeană, ci și trecerea spațiului Republicii Moldova sub cupola de apărare a Alianței Nord-Atlantice (NATO). Cetățenii Republicii Moldova trebuie să înțeleagă că singura formă de securitate reală este în România, România ca țară NATO și noi ca parte organică a României, susține deputatul în Parlamentul 90, editorialistul Alecu Reniță, în cadrul unei emisiuni de la TVR Moldova.
Potrivit lui Reniță, practic niciuna din țările europene înafara NATO, nu este capabilă să facă față unei intervenții înafara unui sistem colectiv de apărare cum este NATO. De aceea, una din dorințele noastre de a scurta drumurile spre reîntregirea țării și a poporului român este de a fi parte din acest sistem de securitate colectivă. Și, la sigur noi fiind, Republica Moldova, în România care azi este cu acte în regulă și în Uniunea Europeană și în NATO, devenim în mod automat teritoriu al Uniunii Europene și în NATO.
Deschide.md anunță că de Ziua Unirii, 27 martie, Premierul Dorin Recean și președintele Parlamentului, Igor Grosu, și alți oficiali moldoveni efectuează o vizită de lucru la București, unde vor participa la cea de-a doua ediție a forumului Moldova - Romania: Capital Bridges. Evenimentul este organizat de Bursa de Valori a României și reprezintă o continuare a primului astfel de eveniment de mare succes, care a avut loc în anul 2022.
Evenimentul promovează cooperarea economică solidă și interconectarea piețelor de capital dintre Republica Moldova și România.
Ziarul de Gardă scrie că Curtea Constituțională a admis sesizarea depusă de deputații fostului Partid „ȘOR”, Marina Tauber, Reghina Apostolova, Denis Ulanov, Vadim Fotescu și Petru Jardan, și a declarat neconstituțională Legea prin care a fost modificat Codul electoral, astfel încât nu le-a permis acestora să candideze la alegeri.
Curtea Constituțională a constatat că legea „nu asigură suficiente garanții apte să asigure o protecție împotriva arbitrariului” și „instituie o măsură disproporționată scopului legitim urmărit, contrar articolelor 23, 38 și 54 din Constituție”.
„Având în vedere că legea contestată conține atât carențe procedurale cât și substanțiale, Curtea a ajuns la concluzia de a o declara neconstituțională”, informează Curtea Constituțională.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, dă asigurări că Legislativul va ajusta legislația după hotărârea Curții Constituționale, care a declarat neconstituțional articolul din lege care interzicea oamenilor afiliați fugarului penal Ilan Șor să candideze în funcții publice, anunță TV8.
Totuși, spune spicherul, deputații nu vor permite ca „grupările criminale” să deturneze procesele electorale și să submineze democrația.
Într-un interviu pentru Moldova1, politologul Laurențiu Pleșca susține că, din păcate, după această decizie a Curții Constituționale, membrii Partidului „Șor”, membrii Partidului „Șansă”, membrii Partidului „Renaștere” ar putea candida la alegerile prezidențiale, de exemplu, și la alegerile parlamentare. În opinia politologului, este o chestiune îngrijorătoare pentru că dacă Parlamentul nu va veni cu o nouă lege, care de această dată să fie una constituțională, o să avem această primejdie prin care un grup criminal organizat poate participa la alegerile prezidențiale și, desigur, poate participa la referendum. Pentru că, desigur, acești candidați o să fie cu siguranță împotriva referendumului, vor boicota referendumul, vor face campanie electorală împotriva parcursului proeuropean al Republicii Moldova.
Pleșca așteaptă ca autoritatea de jurisdicție să vină și cu anumite precizări referitor la decizia pe care a luat-o. Să vină cu argumente clare, de ce au votat. „Am citit textul acestei legi și am văzut că majoritatea parlamentară s-a grăbit un pic în a vota acest pachet al legii și anume de la prima lectură la a doua lectură a trecut prea puțin timp. Parlamentul trebuie să vină din nou cu o lege asemănătoare care să îngrădească dreptul de a fi ales al reprezentanților grupului „Șor”, a concluzionat Laurențiu Pleșca.
Portalul Anticoruptie.md aduce în vizorul publicului subiectul „brânza fără brânză”. Potrivit sursei, cantitatea de „brânză falsă” care ajunge în Republica Moldova este de ordinul miilor de tone. Fără zare de grăsimi din lapte, dar cu un aspect de brânză naturală, amestecurile din proteine și grăsimi sunt greu de detectat cu ochiul liber, respectiv dacă un comerciant nu are un comportament tocmai ortodox în raport cu cumpărătorii săi, cei din urmă ajung să pună în coș și pe masa cea de toate zilele a familiei alimente care dăunează grav sănătății.
Deocamdată, nu există un cadru legal care ar interzice utilizarea „brânzei fără brânză”, iar cei care propun această alternativă nesănătoasă pot fi sancționați doar pentru etichetarea neconformă. Totuși, odată cu modificarea Regulamentului sanitar, a fost limitat conținutul de acizi grași trans, iar cei care veghează asupra siguranței alimentelor îi vor putea trage la răspundere dacă produsele de brânză vor conține mai mult de 2 grame din acești ingredienți periculoși per 100 de grame de produs. Totul depinde, ca de obicei, de vigilența organelor de control, onestitatatea agenților economici, dar și de prudența consumatorilor. De regulă, deși nu sunt mare brânză, aceste trei obiective sunt cel mai greu de atins.
Mold-Street informează că cel mai mare producător de ulei vegetal, întreprinderea Floarea-Soarelui din Bălți, și-a sistat activitatea. Nu e singura întreprindere de profil ce a decis să meargă la acest pas. Motivul invocat de administrația fabricii Floarea-Soarelui este situația de pe piața locală, dar și cea de pe piața globală a uleiului. Iar Ministerul Agriculturii nu i-a acordat licență pentru a face importuri din Ucraina
Această sistare ar putea provoca scumpirea uleiului.
Potrivit TV8, Ministerul Agriculturii precizează că nu a eliberat licență de import pentru compania respectivă, deoarece în depozitele agenților economici din țară sunt deocamdată stocuri suficiente de semințe de floarea-soarelui. Este vorba despre circa 350 mii tone.
Aceeași sursă scrie că directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor” operează cu o cifră aproape dublă, dar dă vina pe compania producătoare de ulei că încearcă să își impună prețul ei pe piață.
Expertul economic, Viorel Chivriga, exclude o criză a uleiului, dar și scumpirea acestuia și spune că cea mai mare problemă este că mulți oameni vor rămâne fără lucru.
Europa Liberă publică reportajul „În grija cui rămân adulții cu Sindromul Down? În fiecare seară mă gândesc ce va face el când eu nu voi mai fi”.
În R. Moldova nu există niciun centru de plasament pentru adulții cu Sindromul Down. Atunci când rămân fără părinți, de cele mai multe ori, aceștia ajung la azilurile de bătrâni, unde nu primesc îngrijirile specifice de care au nevoie.
Galina Țurcan din Chișinău are 75 de ani, iar fiul său Leon – 40. Femeia povestește că, atunci când l-a adus pe lume, medicii i-au pus un alt diagnostic și abia peste 30 de ani a aflat că acesta are Sindromul Down.
Agora.md explică ce se întâmplă cu datele personale oferite recenzorilor la recensământ. Potrivit sursei, datele personale, comunicate în cadrul recensământului populației și locuințelor, sunt în afara pericolului de a nimeri pe mâinele persoanelor terțe, comunică Biroul Național de Statistică al R. Moldova. Mai mult decât atât, durata în care la acestea au acces recenzorii este limitată, toate fiind incluse într-un server securizat.
