Revista presei: „unirea se poate realiza mult mai repede decât își poate imagina oricine”; Decizia „usturătoare” a Curții Constituționale (CC) poate servi, ulterior, la consolidarea democrației moldovenești
Europarlamentarul român, Eugen Tomac, crede că anul 2025 poate fi un an cu multe surprize, iar unirea se poate realiza mult mai repede decât își poate imagina oricine. Procesul de unificare a început în clipa în care România a flexibilizat procedura de redobândire a cetățeniei române; Decizia CC poate fi usturătoare pentru cei care își doresc un parcurs european și înțeleg că cei de la fostul partid „ȘOR” sunt un element al războiului hibrid al Federației Ruse dus contra Republicii Moldova, însă, avem nevoie de proceduri democratice temeinice care, ulterior, vor servi la consolidarea democrației moldovenești – sunt unele subiecte publicate în presă și trecute în revistă de Victoria Popa.
Agenda moldo-română, cooperarea economică dintre cele două state, procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dar și alte subiecte de interes pentru relația bilaterală dintre Republica Moldova și România au fost discutate, ieri, la București, de prim-ministrul Dorin Recean și speakerul Igor Grosu în cadrul întrevederilor în capitala României cu premierul român Marcel Ciolacu, potrivit jurnal.md.
Europarlamentarul român, Eugen Tomac crede că 2025 poate fi un an cu multe surprize, iar Unirea se poate realiza mult mai repede decât își poate imagina oricine, a declarat europarlamentarul într-o emisiune la TVR Moldova.
Potrivit lui Tomac, noi suntem singura națiune din Europa divizată după decizia lui Hitler și Stalin. Nu mai există un alt popor care să ducă consecința acestor doi criminali.
Eugen Tomac susține că există premise bune pentru ca Republica Moldova să se integreze în Uniunea Europeană și să se unească cu România, dar nu trebuie să punem în antiteză unirea cu integrarea în Uniunea Europeană. Trebuie doar să o privim ca pe o oportunitate foarte potrivită pentru noi și anume că există un consens unanim pentru ca Republica Moldova să iasă de sub influența Federației Ruse, prin procesul de integrare. Procesul de unificare a început în clipa în care România a flexibilizat procedura de redobândire a cetățeniei române.
În opinia lui Tomac, unirea se va realiza poate mult mai repede decât ne imaginăm. E nevoie de un efort conjugat între București și Chișinău și o situație mult mai stabilă, din punct de vedere politic, la nivel global.
Obiectivul grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European este ca până la data de 30 iunie să fie aprobate cadrele de negociere și să înceapă tratativele de aderare la Uniunea Europeană pentru Ucraina și Republica Moldova, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro.
Europarlamentarul liberal a subliniat că sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova este în interesul Uniunii Europene și că propunerea Comisiei Europene de a asigura o integrare graduală a Ucrainei și a Republicii Moldova în piața unică va semnifica „libertate totală de mișcare pe piața europeană” a bunurilor, capitalurilor, serviciilor și persoanelor. „Republica Moldova și Ucraina vor adera la Uniunea Europeană peste câțiva ani”, a afirmat Siegfried Mureșan.
Decizia Curții Constituționale care a declarat neconstituțională interdicția de a candida la alegeri, aplicată unor persoane asociate partidelor politice, declarate neconstituționale, trebuie acceptată, chiar dacă ea convine sau nu partidelor politice, a subliniat analistul politic Ion Tăbârță, în cadrul unei emisiuni de la Radio Chișinău.
Potrivit lui Tăbârță, problema nu este în decizia Curții Constituționale și nu cred că trebuie să ne supărăm pe Curte sau pe cei care sunt la Guvernare sau mulți dintre susținătorii actualului partid de guvernare. Problema este a instituțiilor de drept, de justiție din Republica Moldova care nu au venit să tragă la răspundere aceste persoane din cadrul partidului „ȘOR” care au comis acele ilegalități, reieșind din care acest partid a fost scos în afara legii, și a fost declarat neconstituțional.
Analistul politic a spus în cadrul emisiunii că acum decizia Curții Constituționale poate fi una cam usturătoare pentru cei care își doresc un parcurs european și înțeleg că cei de la fostul partid „ȘOR” sunt un element al războiului hibrid al Federației Ruse, dus și purtat de Federația Rusă contra Republicii Moldova, însă, avem nevoie de proceduri democratice temeinice care, ulterior, vor servi la consolidarea democrației moldovenești.
TV8 informează că Banca Națională a Moldovei (BNM) rămâne responsabilă civil în dosarul „Furtul miliardului” și va răspunde pentru acțiunile fostului guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu, dar și a foștilor viceguvernatori, Ion Sturzu și Emma Tăbîrța, toți cu statut de acuzat. Decizia a fost luată ieri, 27 martie, de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, care au respins cererea guvernatoarei BNM, Anca Danu Dragu, cu privire la încetarea calității de parte civilmentă, responsabilă a Băncii Naționale ca fiind nefondată.
La modul practic, asta înseamnă că dacă cei trei vor fi găsiți vinovați de complicitate la escrocherie și spălare de bani, Banca Națională va fi obligată să restituie prejudiciul cauzat de aceștia - aproximativ 2,4 miliarde de lei, potrivit procurorilor. Reprezentanții BNM nu au comentat deocamdată decizia instanței.
Vicepreședinta Comisiei parlamentare de securitate, Ana Racu, a spus Europei Libere că autoritățile moldovene s-au sprijinit și pe expertiza unor parteneri europeni când au spus că recentul incident de la Tiraspol în care a fost distrus un elicopter militar a fost o înscenare pentru a cauza panică. Potrivit deputatei, autoritățile de la Chișinău au cerut ajutorul experților europeni pentru că a fost nevoie de „echipamente, utilaje care permit constatarea anumitor concluzii de ordini tehnic” în legătură cu incidentul.
Prioritatea Ucrainei este să învingă Rusia pe frontul real și să ajute R. Moldova să învingă pe frontul informațional. Declarația a fost făcută de ministrul de Externe de la Kiev, Dmitro Kuleba, pentru Deschide.MD. Potrivit lui, Rusia va folosi toată mașinăria sa mediatică și agenții infiltrați în Republica Moldova pentru a deturna rezultatele referendumului privind integrarea europeană, care va fi organizat la toamnă.
Ministrul ucrainean de Externe a spus că „nu trebuie să fii specialist în rachete sau ofițer de informații ca să înțelegi ce va face Rusia. Ei vor folosi mașinăria lor mediatică și agenții lor din R. Moldova ca să discrediteze actuala guvernare a R. Moldova și însăși ideea că R. Moldova poate fi un stat independent și european. Deci, dacă veți găsi modalitatea de a tăia accesul propagandei ruse către mințile și inimile cetățenilor voștri, veți fi în siguranță și exprimarea alegerii cetățenilor nu va fi distorsionată de aceste influențe. Nu este ușor să faci asta și să obții acest lucru într-o democrație a secolului XXI, unde toată lumea petrece ore, zile și nopți în telefoanele smart, dar trebuie să găsiți o modalitate. În caz contrar, Rusia va continua să distorsioneze realitatea și percepțiile în R. Moldova”.
Aceeași sursă publică editorialul „Rusia, stat exportator de terorism ori cum Putin își sacrifică proprii cetățeni” , scris de expertul în domeniul politicii externe, Mihai Isac.
În opinia lui Isac, administrația de la Moscova a prezentat un scenariu ireal, în care o serie de persoane ar fi făcut aceste crime pentru aproximativ 10 mii de Euro, transferate pe card, într-o țară unde pentru o mică donație pentru un ong te pot trimite în imensul gulag rus. De la torturarea prizonierilor și până la căutarea unor urme ucrainene în organizarea atentatului, totul pare desprins dintr-un scenariu prost scris.
Potrivit expertului, tradiția regimurilor de la Kremlin de a cultiva relații privilegiate cu organizațiile teroriste din diferite regiuni ale lumii provoacă îngrijorare în statele democratice.
Imperiul Țarist, Uniunea Sovietică, dar și regimul lui Putin au o istorie de susținere a organizațiilor teroriste și de folosire a acestora pentru atingerea unor obiective geopolitice.
Din 2021 până în prezent, după indexarea de 6 procente, pensia medie pentru limita de vârstă a fost majorată cu 90 la sută, iar pensia minimă a crescut cu 143 de procente, în timp ce inflația cumulativă în aceeași perioadă a fost de 55 la sută. Statisticile au fost anunțate de ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, într-o emisiune la Moldova1. Oficialul a mai declarat în platoul de la Moldova1 că autoritățile sunt de acord că este mult de muncit pentru a asigura un nivel decent de protecție pentru pensionari și că se vor întreprinde noi măsuri în acest sens.
Potrivit ministrului Buzu, în bugetul de pensii avem un deficit destul de mare. Bugetul pentru anul trecut a fost de aproximativ 5 miliarde 300 de milioane. În acest an, el va fi aproape de 6 miliarde de lei, deci aproape cât bugetul municipiului Chișinău. Întregul buget pentru pensii preconizat pentru anul 2024 este de 33 de miliarde 300 de milioane de lei.
