Din 31 martie, România intră oficial în Spațiul Schengen aerian și maritim. Expert: „Frontierele terestre reprezintă marea provocare”
Începând de duminică, 31 martie, România intră oficial în Spațiul Schengen. Altfel spus, controalele la frontierele aeriene (aeroporturi) și maritime (porturi la Marea Neagră) se elimină, iar persoanele cu cetățenie română se vor putea deplasa către sau dinspre alte state membre, cu excepția Ciprului și a Irlandei, fără a fi supuse verificărilor la frontieră.
În continuare, vor mai fi posibile controale ale identității, atunci când personalul vamal consideră că acest lucru este necesar. Următoarea țintă pentru România este accederea în spațiul Schengen cu frontierele terestre. „Aceasta este mare miză”, subliniază Mihai Sebe, expert la Institutul European în cadrul Serviciului Afaceri Europene din România, într-un interviu acordat pentru Radio Moldova.
„Importanța aderării României la Schengen nu poate fi subestimată, cu atât mai mult cu cât avem de a face în același timp cu un drept și cu o obligație asumată prin tratatul de aderare. Contează această primă aderare, fie și parțială, tocmai prin faptul că într-un final o să deblocăm o situație care nu depindea de gradul de pregătire al României și Bulgariei, ci mai degrabă de o dispută politică internă dintr-un stat membru al Uniunii Europene. Pentru prima dată după 2007 se recunoaște faptul că România, care asigură de facto supravegherea frontierei României este capabilă și merită să devină parte a Spațiului Schengen, după un proces, care a fost din păcate minat de interese politice din afara țării și nu neapărat de gradul de pregătire”.
Expertul este de părere că sunt șanse mari ca, până la finalul acestui an, să fie eliminate controalele și la frontierele terestre atât pentru România, cât și pentru Bulgaria.
„Frontierele terestre reprezintă în fapt marea provocare în acest moment și există în opinia mea șanse rezonabile că până la finalul acestui an să putem debloca și acest aspect. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că este un an electoral în Europa. Poate să reprezinte o oportunitate inclusiv pentru noua Comisie Europeană din toamna acestui an pentru a închide acest dosar care trenează de atâția ani”.
Austria încă nu este de acord cu lărgirea spațiului de liberă circulație și cu granițele terestre
Oficialii austrieci invocă de fiecare dată migrația ilegală. O echipă Euronews România a ajuns la granița cu Serbia, pentru a vedea cum este păzită frontiera externă a Uniunii Europene, locul prin care migranții încearcă să pătrundă ilegal la noi, ca mai apoi să-și continue drumul spre țările din Vestul Europei.
În anul 2023, doar 82 de migranți au reușit să ajungă în România prin acest loc supravegheat non-stop sute de kilometri. Autoritățile române sunt ajutate la granița cu Serbia și de ofițeri Frontex.
Migrația ilegală la granița cu Serbia a scăzut cu 95%, anul trecut. Rețelele de traficanți de migranți au considerat mai atractiv traseul prin Croația, țara care se află în Schengen de la 1 ianuarie 2023, spun specialiștii.
„Ne-am confruntat cu această rută activă în anii trecuți. Urmare a măsurilor luate deja frontiera nu mai e atractivă pentru traficul de migranți pentru că și aceștia sunt organizați și urmăresc eficiența în activitatea lor de călăuzire și traficare a persoanelor”, declară Ciprian Marcu, șeful serviciului supraveghere și control, ITPF Timișoara (Inspectoratul Teritorial Timișoara).
Blocarea accesului în spațiul Schengen terestru aduce pierderi pentru România
România pierde cel puțin 2% din PIB anual, din cauză că nu face parte din familia Schengen, arată calcule guvernamentale. Cei mai furioși sunt transportatorii rutieri, care uneori așteaptă chiar și câteva zile la granița cu Ungaria sau Bulgaria pentru a duce marfă în vestul Europei, mai scrie Euronews.
Autoritățile europene au spus oficial în anul 2011 că România îndeplinește criteriile tehnice de aderare la spațiul Schengen. Au trecut 13 ani de atunci și nu s-a ajuns la un acord politic pentru ca România să nu mai aibă controale la granițele terestre cu Ungaria și Bulgaria.
„Deci, dincolo de faptul că șoferii camioanelor, când stau la frontieră 8h, 16h, 3 zile, 5 zile, săracii nu-și mai dau seama dacă ei sunt șoferi profesioniști sau sunt paznici de camioane”, afirmă Radu Dinescu, secretar general Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România.
Sursa citată mai notează că industria transporturilor rutiere estimează că a pierdut 19 miliarde de euro, în ultimii 13 ani, din cauză că România nu este în spațiul Schengen, cam tot atât cât încasează industria de profil într-un an.
„Este un interval de 8h-16h la frontiera cu Ungaria, să intrăm în Ungaria, între 8 și 16 ore stau camioanele să treacă în Ungaria, nu spun dacă sunt sărbători. Lucrurile astea pot să se ducă la 3 zile și ne uităm la un maxim istoric de 5 zile, care s-a întâmplat în mod surprinzător, exact atunci când un mare investitor se uita la Ungaria și la România pentru a alege locația unei investiții de amploare”*, a continuat Radu Dinescu.
Austria și Olanda au fost împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen
La 8 decembrie 2022 Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen. Dacă Olanda s-a răzgândit, apoi Austria a anunțat până în ultimul moment că se împotrivește față de aderarea României și Bulgariei la spațiul european de liberă circulație.
Parlamentul European a votat o rezoluție extrem de dură împotriva Austriei pentru refuzul de a acorda României și Bulgariei dreptul de a intra în zona Schengen. Austria blochează acest proces sub pretextul migrației ilegale.
Discuțiile privind aderarea României la Schengen au început după ce, pe 7 septembrie 2022, Cehia - care pe atunci deținea președinția rotativă a UE - a anunțat că vrea ca Bulgaria, România și Croația să intre în Schengen. Consiliul Justiție și Afaceri Interne a aprobat aderarea Croației la Schengen, de la 1 ianuarie 2023, însă nu și a României sau a Bulgariei.
Comisia Europeană a evaluat Bulgaria și România ca fiind pregătite pentru a intra în Spațiul Schengen, iar Parlamentul European a susținut în mod repetat aderarea acestora. Totuși, diverse state au blocat în ultimii 12 ani accesul României în spațiul de liberă circulație motivând că lărgirea înspre est a zonei Schengen ar slăbi întreaga construcție.
Amintim că, în prezent, toate țările membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul de liberă circulație Schengen, care include, de asemenea, statele non-UE Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
