Revista presei internaționale: Atacurile cu drone în Tatarstan – punct de cotitură în războiul dintre Rusia și Ucraina; Primorski Krai - subiect de interes pentru factorii de decizie de la Beijing și pentru naționaliștii chinezi
Presa internațională comentează pe larg atacurile cu drone lansate de Ucraina asupra infrastructurii militare și rafinăriilor de petrol din adâncul Rusiei. Mai multe publicații atrag atenția că Statele Unite se opun loviturilor aeriene pe teritoriul Federației Ruse, poziție pe care au reafirmat-o prin vocea șefului diplomației americane Antony Blinken, aflat în vizită la Paris. Între timp, conflictele care zdruncină stabilitatea internațională au fost abordate de liderii Chinei și Statelor Unite. În timp ce ajutorul militar de peste 60 de miliarde de dolari, destinat Ucrainei, rămâne blocat în Congresul american, NATO urmează să discute astăzi ideea creării unui fond de 100 miliarde de euro pentru următorii cinci ani. Lidia Petrenco a răsfoit ziarele internaționale și vine cu detalii.
NATO are în vedere obținerea unui sprijin militar pentru Ucraina în valoare de 100 miliarde de euro pentru următorii cinci ani, relatează Politico. Pachetul financiar va face parte dintr-o inițiativă mai amplă de a stimula aliații să sprijine Kievul, în condițiile în care suma de 60 de miliarde de dolari din pachetul de ajutor militar râmâne blocată în Congresul SUA, precizează publicația. Înaintată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, inițiativa urmează sa fie dezbătută miercuri la o reuniune a miniștrilor de externe ai Alianței, iar o decizie finală este așteptată la summitul NATO din iulie de la Washington, menționează Politico.
Rusia plănuiește o nouă ofensivă majoră în regiunea Donețk în următoarele luni, estimează Institutul american pentru Studierea Războiului, citat de Euronews. Potrivit experților Institutului, forțele ruse vor putea, probabil, să lanseze o operațiune ofensivă la scară largă doar într-o direcție deoarece dispune de un număr insuficient de soldați. Și asta chiar dacă oficialii ucraineni au avertizat că forțele ruse acumulează personal pe mai multe direcții ale liniei frontului. Mai exact, comandamentul militar rus ar putea lua în considerare zona de lângă Avdiivka, un oraș strategic cheie din regiunea Donețk capturat de Rusia în februarie, amintește publicația.
Între timp, presa străină acordă o atenție sporită implicării dronelor în mersul războiului. Novaya Gazeta Evropa relatează că o serie de drone ucrainene au zburat pentru prima dată în Tatarstan, parcurgând cea mai mare distanță atinsă până în prezent – de 1 200 de kilometri. Publicația notează că trei drone ucrainene au atacat zona economică specială Alabuga, unde Rusia produce drone iraniene Shahed. În baza filmărilor consecințelor atacului, se observă că au fost avariate căminele studențești de la „Politehnica Alabuga”, unde, potivit Novaya Gazeta Evropa, adolescenți cu vârsta cuprinsă între 15 și 17 ani sunt implicați în asamblarea dronelor cu care ulterior este atacată Ucraina. Studenții ar fi forțați să lucreze non-stop, iar pentru refuzul de a munci ar fi amenințați cu exmatricularea, remarcă Novaya Gazeta Evropa.
Presa internațională reflectă pe larg și noile atacuri cu drone lansate de armata ucraineană asupra rafinăriilor rusești. Publicația rusă de opoziție Verstka relatează că o dronă ucraineană a lovit marți a treia cea mai mare rafinărie de petrol din Rusia, aflată tot în Tatarstan, Imaginile de la fața locului arată că drona a lovit o unitatea primară de rafinare, deși nu pare să fi cauzat daune grave. Publicația mai scrie că 16 mari rafinării rusești sunt situate într-o zonă vulnerabilă în fața atacurilor cu drone ucrainene; ele reprezintând peste 50% din totalul rafinăriilor de petrol din Rusia.
Iar Ukrainska pravda relatează despre un alt atac cu drone asupra unei unități primare de rafinare a petrolului din Nijnekamsk, unde în consecință a izbucnit un incendiu. Publicația precizează că această fabrică este printre primele cinci cele mai mari rafinării din Rusia. Potrivit unei declarații emise de Serviciul de Informații și Securitate al Ucrainei, atacurile asupra infrastructurii militare a țării agresoare vor continua în scopul limitării capacității Rusiei de a finanța războiul împotriva Ucrainei.
Reuters amintește că în ultimele luni, Ucraina a început să atace rafinăriile de petrol din Rusia, al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume, impactând comerțul foarte profitabil al Moscovei cu produse rafinate, pe fondul loviturilor ample cu rachete rusești asupra rețelei energetice a Ucrainei. Potrivit calculelor Reuters, aproximativ 14% din capacitatea de rafinare a Rusiei a fost oprită din cauza atacurilor cu drone. Statele Unite nu sprijină atacurile forțelor armate ucrainene pe teritoriul Rusiei, a declarat secretarul de stat al SUA Antony Blinken, la o conferință de presă ținută la Paris, notează BBC. Diplomatul american a subliniat că Statele Unite fac tot ce le stă în putere pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva agresiunii ruse, dar în același timp, nu susțin atacurile ucrainene în afara teritoriului său și nu le facilitează. Pe de altă parte, ministrul francez de Externe, Stephane Séjournet, s-a arătat convins că atacând instalațiile petroliere din Rusia, autoritățile de la Kiev „acționează apărându-se în mod legitim”.
La o zi după ce Franța i-a cerut Chinei să preseze Rusia să respecte dreptul internațional, conducerea statului chinez a fost abordată de administrația SUA. The New York Times relatează că președintele american Joe Biden a discutat la telefon cu liderul Chinei, Xi Jinping, abordând conflictele care zdruncină în prezent stabilitatea internațională. Președintele Biden și-a propus să mențină relațiile stabile cu Xi Jinping, dar și-a exprimat îngrijorarea cu privire la politica externă a Beijingului, înclusiv în ceea ce privește sprijinul pe care-l acordă Rusia în războiul din Ucraina, scrie The New York Times cu referire la un rezumat prezentat de Casa Albă.
Newsweek publică în context un articol în care notează că deși Beijingul și Moscova și-au promovat „parteneriatul nelimitat” pe scena globală, un colț din estul îndepărtat al Rusiei a atras atenția Chinei. Regiunea de graniță Primorski Krai a înregistrat o creștere a prezenței fermierilor chinezi, care produc mai mult decât localnicii, relatează publicația. Regiunea, cedată Rusiei de dinastia Qing în 1860, a devenit un subiect de interes pentru factorii de decizie de la Beijing și pentru naționaliștii chinezi, remarcă Newsweek. Publicația amintește că anul trecut, guvernul a decretat că hărțile țării ar trebui să includă Haishenwai – numele chinezesc pentru Vladivostok, centrul administrativ al Primorsky Krai – și numele chinezești ale altor șapte locații din estul îndepărtat al Rusiei. La fel ca președintele rus Vladimir Putin, care susține că Ucraina a făcut întotdeauna parte din națiunea rusă, liderul chinez Xi Jinping a plasat pe agenda sa restaurarea unui teritoriu perceput pierdut pentru „marea întinerire a națiunii chineze”, observă Newsweek.
Presa internațională continuă să elucideze circumstanțele celui mai mare act terorist care a avut loc în Rusia în ultimii 20 de ani – atacul săvârșit cu focuri de armă asupra mulțimii venite la un concert la periferia Moscovei.
Statele Unite ale Americii nu numai că au avertizat Rusia cu privire la pregătirea unui atac terorist la Moscova, dar au și raportat că acesta ar putea fi organizat în Primăria Crocus, scrie The Washington Post, care citează oficiali americani. Moscova a fost informată cu mai mult de două săptămâni înainte că acest loc de concert este o potențială țintă teroristă, precizează publicația. „Acest lucru ridică noi întrebări despre motivul pentru care autoritățile ruse nu au luat măsuri mai puternice pentru a proteja locul unde militanții au ucis peste 140 de persoane și au incendiat o clădire”, scrie ziarul. A doua țintă posibilă a fost o sinagogă din capitala Rusiei, adaugă Washington Post, observând că în a doua zi după avertisment, Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse a anunțat prevenirea unui atac al militanților Statului Islamic asupra unei sinagogi din Moscova.
Publicațiile străine reflectă și consecințele celui mai puternic cutremur din ultimul sfert de secol, care a zguduit Taiwanul în dimineața zilei de 3 aprilie. Potrivit unei evaluări inițiale, cutremurul cu o magnitudine de 7,2 -7,7 de grade pe scara Richter, a provocat cel puțin patru morți, 700 de răniți și prăbușirea a aproximativ treizeci de clădiri, scrie Le Monde.
