Revista presei: România își construiește instrumente pentru a proteja cetățenii români din Republica Moldova și Ucraina; Votul prin corespondență oferă o mărire considerabilă a numărului cetățenilor care pot să-și exercite votul
Proiectul legii apărării naționale, pus la dispoziția președintelui României, apare în contextul în care Republica Moldova este sub amenințarea hibridă a Federației Ruse, iar statisticile oficiale arată că peste 600.000 de moldoveni dețin și cetățenia română; Republica Moldova trebuie să implementeze toate modalitățile de a lărgi categoriile de cetățeni care pot să beneficieze de drepturile lor constituționale – sunt unele subiecte din presă trecute în revistă de Victoria Popa.
G4media.ro anunță că România își construiește instrumente pentru a proteja cetățenii români din Republica Moldova și Ucraina. Proiectul legii apărării naționale dă în premieră puteri președintelui pentru românii „aflați în pericol în afara teritoriului național”. Legile existente nu prevăd această posibilitate. Noul instrument, pus la dispoziția președintelui României, apare în contextul în care Republica Moldova este sub amenințarea hibridă a Federației Ruse, iar statisticile oficiale arată că peste 600.000 de moldoveni dețin și cetățenia română.
Referindu-se la acest proiect de lege, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a amintit că Președintele României, Klaus Iohannis, a spus de multe ori că România nu va abandona niciodată Republica Moldova. De aceea putem conta pe suportul României, dar și al altor țări europene. Președinta a mai spus că cea mai importantă sarcină pentru R. Moldova acum este păstrarea păcii în Republica Moldova și statul va face totul pentru asta, informează Radio Chișinău.
Consilierul premierului Dorin Recean, Daniel Vodă, a declarat că autoritățile vor urmări „îndeaproape” evoluțiile inițiativei de la București, consolidând, în același timp, instituțiile statului, potrivit NewsMaker.
În cazul unor amenințări militare, România este sub umbrela Alianței Nord-Atlantice (NATO), dar pentru Republica Moldova situația este complicată, deoarece există doar neutralitatea scrisă în Constituție asupra căreia Rusia insistă, deși tot ea este prima țară care o încalcă, deoarece își menține ilegal trupele în regiunea transnistreană. Constatarea a fost făcută într-un interviu pentru Moldova 1 de către Sandu-Valentin Mateiu, comandor român în rezervă și analist politico-militar.
În opinia analistului, dincolo de toate acțiunile instituțiilor din Republica Moldova, care trebuie să vegheze la suveranitatea și liniștea cetățeanului din Republica Moldova, trebuie în general o viziune comună. „Pentru că această viziune comună trebuie, indiferent de identitatea fiecăruia, să dea acel rezultat care spune, avem o țară și în această țară noi decidem, nu altcineva”, a declarat Sandu-Valentin Mateiu.
Editorialistul Ziarului NAȚIONAL, Nicolae Negru, susține că această schimbare este declanșată de politica agresivă a Rusiei care a atacat Ucraina, pretinzând că ar avea dreptul să-i apere pe vorbitorii de limbă rusă oriunde s-ar afla ei, extinzând și noțiunea de „lume rusă” asupra întregului continent. Negru comentează că până nu demult, articolul 5 al Tratatului NATO, care prevede ca atacul din afară asupra oricărui stat NATO să fie tratat ca un atac asupra tuturor statelor membre, era abordat formal, nimeni nu-și mai imagina că va trebui pus în aplicare.
Azi, perspectiva unui război cu Rusia se ia în calcul în toate capitalele europene, nu numai România, ci și celelalte state europene își revizuiesc strategiile de apărare și securitate, înțelegând că în noile condiții e nevoie de mai multă solidaritate, cooperare și, eventual, de acordare de ajutor militar statelor care nu au reușit, din diferite motive, inclusiv trădare, ca în cazul R. Moldova, să-și asigure protecția necesară în fața expansiunii rusești, susține Nicolae Negru.
Comentatorul politic consideră că în măsurile de consolidare a apărării României, de asigurare a unui grad mai înalt de interoperabilitate în cadrul NATO mai este și o intenție de descurajare, de eventuală temperare a spiritelor revanșarde din Rusia.
„Sigur, noi, românii din Republica Moldova le putem privi și ca pe o intenție a României de a ne veni în ajutor în cazul unui nou pericol de reocupare a Basarabiei de către Rusia”, a încheiat editorialistul.
Într-o dezbatere la IPN la tema „Votul prin corespodență: pro și contra”, analistul politic, Igor Boțan, a declarat că un proiect pilot este o inițiativă cu caracter experimental menită să testeze fezabilitatea unei acțiuni și utilitatea acesteia și nu durează mai mult de doi ani. Ulterior, se fac anumite concluzii și se adoptă o decizie dacă este o practică reușită, care merită încetățenită, sau să se renunțe la ideea pilotată.
Boțan a explicat că votul prin corespondență reprezintă o modalitate prin care oamenii își trimit voturile prin poștă atunci când nu pot fi prezenți la urnele de vot în secțiile de votare, care sunt locuri primare obligatorii pentru ca cetățenii să-și exprime votul. Modalitățile alternative de vot sunt alte modalități decât votarea la secțiile de votare. De obicei, acestea sunt votarea electronică prin internet și prin corespondență. Și aici, expertul a menționat că votarea cu urna mobilă este, de asemenea, o metodă alternativă de vot – face parte din categoria votului la distanță.
În aceeași dezbatere, la IPN, deputatul PAS, Vitali Gavrouc, a menționat că necesitatea de a pilota votul prin corespondență a fost una evidentă, această practică fiind implementată în peste 50 de state, inclusiv 13 din Uniunea Europeană. Potrivit lui, la acest proiect de lege s-a lucrat mai mult de un an, iar respectarea principiilor constituționale, punctate de expertul Igor Boțan, a fost catalizatorul acestei inițiative legislative.
Deputatul a opinat că, așa cum progresul merge înainte, desigur Republica Moldova trebuie să implementeze toate modalitățile de a lărgi categoriile de cetățeni care pot să beneficieze de drepturile lor constituționale. Și în cazul dat – votul prin corespondență – ca o soluție care este bine cunoscută în țările dezvoltate, este soluția optimă. Ea oferă o mărire considerabilă a bazinului cetățenilor care pot să-și exercite votul.
Fizic, statul Republica Moldova nu poate organiza în străinătate un proces electoral asemănător cu cel din R. Moldova, unde distanțele între secțiile de votare sunt la ordinul sutelor de metri.
TVR Moldova scrie că uzina Electromaș de la Tiraspol și-a sistat activitatea. Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană susțin că 600 de muncitori vor rămâne fără loc de muncă și acuză Chișinău că le-ar fi blocat exportul. Guvernul reamintește că mărfurile uzinei erau exportate în Federația Rusă, iar Republica Moldova nu susține un stat agresor. În plus, marfa exportată putea fi folosită și în scopuri militare.
Ministrul Economiei respinge acuzații și spune că mărfurile produse pot fi utilizate inclusiv în scop militar și din acest motiv nu pot fi exportate. Unica soluție este ca uzina să identifice alte destinații.
Vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a spus că problema ține nu de aspectul reintegrării, dar de aspectul de securitate, de comisia are lucrează pe domeniul mărfurilor cu dublă destinație. Oficialul a avut și o discuție cu directorul întreprinderii pentru reajustare.
