Interviu cu Hannes Rumm, fost șef al Reprezentanței Comisiei Europene la Tallinn // „Autoritățile unui stat trebuie să-și convingă propriii cetățeni de necesitatea apartenenței la blocul comunitar”
Integrarea europeană reprezintă un obiectiv strategic important pentru Republica Moldova. În acest sens, experiența țărilor membre este de un real folos. Estonia, cu o istorie, de aproximativ 20 de ani de experiență în cadrul blocului comunitar, ne poate oferi lecții valoroase.
Dl. Hannes Rum, Estonia a solicitat oficial aderarea la UE în 1995. Trei ani mai târziu, a devenit prima țară din fosta URSS, care a intrat în negocieri de aderare la blocul comunitar. Conform unor experți în politică externă, aderarea Estoniei la UE s-a înfăptuit mai devreme decât se credea? Cum a reușit să convingă Estonia că merită să fie membru al spațiului comunitar?
În primul rând a trebuit să convingem propriul popor că trebuie sa fim parte a familiei europene. Timp de 30 de ani , în Estonia a existat doar un singur referendum, cel privind vectorul european. Participarea cetățenilor estonieni la acest proces a fost în general pozitivă, cu sprijin semnificativ pentru integrarea în Uniunea Europeană. Întâi de toate, aș vrea să accentuez, că autoritățile unui stat trebuie să-și convingă propriii cetățeni, de necesitatea apartenenței la blocul comunitar. În ceea ce privește efortul de a convinge țările membre ale UE, în cazul Estoniei, nu a fost atât de dificil să obținem acceptul politic.
Acum, cred că va fi mai complicat pentru Republica Moldova și Ucraina să convingă cele 27 de state, membre ale UE. Politica de extindere a Uniunii Europene a evoluat. În acest sens, Estonia depune toate eforturile pentru a convinge țările încă sceptice că Republica Moldova și Ucraina merită un loc în blocul comunitar.
Dl Rumm, spuneați că în 2003, la referendumul privind aderarea la UE, 2/3 dintre estonieni au votat „pentru”, iar în 2004 Estonia a devenit stat membru, după șase ani de negocieri. La noi, în Republica Moldova, un astfel de referendum este propus să se desfășoare în toamna acestui an, odată cu alegerile prezidențiale. Cum credeți, sunt pregătiți cetățenii țării noastre să își exprime votul în favoarea aderării la UE?
Trebuie să spun că estonienii au înțeles, din prima, că nu au de ales: fie țara noastră devine membră a UE, fie, va rămâne, în continuare, sub influența Federației Ruse. Aderarea la UE oferă acces la piața unică europeană, care este una dintre cele mai mari și mai prospere piețe din lume. Acest lucru a deschis noi oportunități pentru afacerile estoniene, sporind comerțul și investițiile străine directe.
Prin intermediul fondurilor structurale și de coeziune ale UE, Estonia primește sprijin financiar pentru proiecte de infrastructură, dezvoltare regională, inovare și alte domenii. Acest sprijin joacă un rol crucial în modernizarea și dezvoltarea țării.
În cadrul blocului comunitar funcționează principiul contribuțiilor la bugetul Uniunii Europene, care se bazează pe mărimea economiei fiecărui stat membru. În esență, țările cu economii mai mari, precum Germania sau Franța, contribuie în mod prioritar la bugetul UE. Estonia a absorbit numeroase fonduri pentru a se dezvolta și ne bucurăm că la următorul buget al Uniunii Estonia nu va fi doar pe post de consumator, dar și contribuitor de seamă. Aceasta vorbește despre nivelul de dezvoltare al unei țări.
Procesul de aderare al Estoniei la UE a fost unul îndelungat și complex, implicând o serie de reforme și pregătiri la nivel politic, economic și juridic. Vă rog să ne spuneți care dintre condițiile UE a fost mai anevoios de îndeplinit de Estonia. Reforme, care au fost mai greu de implementat, de explicat societății?
Sunt convins că în cazul Estoniei a fost mult mai facil să parcurgă perioada de negocieri, decât va fi în cazul RM. În această perioadă, UE s-a dezvoltat și impune cerințe mult mai înalte țărilor candidate. Pentru noi a fost mai dificil să negociem pe sectorul agriculturii, deoarece mulți fermieri aveau temeri față de cerințele impuse de UE.
Când Estonia a devenit membru al comunității cu drepturi depline, agricultorii au început a primi subvenții și ajutoare din parte UE și sectorul a cunoscut o reală dezvoltare.
Un alt exemplu, despre care vreau să vorbesc, ține de protecția mediului înconjurător. Calitatea apei potabile din Estonia nu corespundea standardelor UE. Atunci, cu ajutorul fondurilor primite de la Bruxelles, au fost reabilitate sistemele de aprovizionare cu apă potabilă și sănătatea oamenilor s-a îmbunătățit. Trebuie să înțelegeți că UE impune anumite condiții și cerințe, dar tot ea oferă și fonduri, pentru a redresa situația, în aceste domenii.
Ce a însemnat pentru mediul de afaceri din Estonia aderarea la blocul comunitar? Ce beneficii au cunoscut antreprenorii odată cu accederea pe piața unică europeană?
Estonia este o țară relativ mică. Până la integrarea în UE, producția estoniană era exportată, preponderent, pe piețele din Finlanda, Elveția și Federația Rusă, adică țările vecine. Odată cu integrarea, am avut acces la o piață de desfacere mult mai mare, fără taxe vamale. Producătorii noștri obțin, astăzi, un preț mai ridicat pentru produsele pe care le exportă. Piața unică europeană oferă antreprenorilor acces la peste 450 de milioane de consumatori, fără a fi necesară trecerea prin granițe sau formalități vamale suplimentare. Aceasta creează oportunități de extindere a afacerii și de creștere a vânzărilor pe piețe străine, fără a fi nevoie să investească în infrastructură suplimentară sau să se confrunte cu obstacole birocratice.
Dle Rumm, Estonia a avut o experiență anterioară de 22 de independență. Cum v-a ajutat acest fapt să parcurgeți mai ușor calea spre afirmare și integrare europeană în ultimele decenii?
Consider că acest element al istoriei noastre naționale, cei 22 de ani de independență, până la 1940, au jucat un rol primordial în dezvoltarea noastră ulterioară. A fost o lecție din care am avut de învățat și bune, si rele. Deoarece estonienii mulți ani la rând și-au făcut mea culpa din cauza că în anul 1940, când Uniunea Sovietică, ne-a înaintat un ultimatum, președintele de atunci al Estoniei, împreună cu autoritățile vremii nu au ripostat și nu s-au împotrivit ocupației sovietice.
Astăzi, estonienii sunt pregătiți să răspundă unui eventual atac din partea Federației Ruse si vrem sa transmitem un mesaj clar că agresiunea împotriva Estoniei , nu va fi aceeași ca și față de peninsula Crimeea, din Ucraina.
Din punctul meu de vedere și al zilelor noastre, suntem convinși că trebuia să ripostăm și să opunem rezistență ocupației sovietice din 1940. Aceasta a fost o lecție dură pentru estonieni.
Conflictul transnistrean și existența unei entități separatiste în interiorul Republicii Moldova poate fi considerată un obstacol în calea integrării țării noastre în Uniunea Europeană și în alte organizații internaționale?
Și în acest caz, aș putea aduce în discuție exemplul Estoniei. Astăzi, frontiera dintre Estonia și Federația Rusă nu este una clar definită în toate sectoarele. Sunt anumite zone, în special în regiunea Narva, unde există unele neclarități și dispute privind delimitarea precisă a frontierei. Aceste neclarități au rămas din perioada sovietică.
Până în prezent, Estonia și Rusia au dificultăți în rezolvarea completă a acestor probleme de delimitare a frontierei. Dar acest lucru, nu ne-a împiedicat să aderăm la UE și la NATO.
Consider că problema transnistreană nu va crea un impediment în accederea Republicii Moldova pe calea integrării europene.
Există unele diferențe de opinie în ceea ce privește opțiunile geopolitice ale Republicii Moldova, cu unele segmente ale populației, care susțin apropierea de Uniunea Europeană, în timp ce altele ar prefera o legătură mai strânsă cu Rusia. Ce mesaj ați vrea să le transmiteți ascultătorilor noștri?
Calea spre integrare în UE, este destul de dificilă, trebuie să fiți conștienți de această realitate. Dar, beneficiile de care veți avea parte, merită tot efortul. Viața întregii țări și a fiecărui cetățean, în parte, se va schimba radical.
Sper că într-o perspectivă de 5 sau 10 ani Republica Moldova să devină parte a UE și la masa de decizie a Consiliului European, să se întâlnească președintele Estoniei cu omologul său din Republica Moldova.
Autor: Veronica Scorpan
