Corespondență//NATO la 75 de ani… și un fond comun pentru Ucraina
NATO a împlinit săptămâna aceasta 75 de ani de la fondare, iar miniștrii de externe ai celor 32 de țări ale Alianței, reuniți la Bruxelles, au marcat această aniversare luând act de propunerea secretarului general Jens Stoltenberg de creare a unui „fond comun de 100 de miliarde de euro” pe cinci ani pentru a sprijini Ucraina în fața invaziei ruse.
Ministra belgiană de externe Hadja Lahbib a avertizat că „este periculos să se facă promisiuni” care nu pot fi respectate. De altfel, întrebat despre această propunere de fond de 100 de miliarde de euro, secretarul general a refuzat să dea detalii, explicând că discuțiile vor începe săptămâna aceasta în vederea găsirii unui „consens” între cele 32 de țări ale NATO înainte de summitul lor din iulie de la Washington.
Un termen limită confirmat de ministrul belgian. Dacă la summit se ajunge la un acord, fondul ar urma să fie aprobat înainte de alegerile prezidențiale din SUA din noiembrie, în cadrul cărora candidatul republican Donald Trump, adesea critic la adresa NATO, are șansa să recâștige funcția supremă de la Casa Albă.
O deplasare a responsabilității spre Europa a sprijinirii Ucrainei ar ajuta la menținerea fluxului de arme către Kiev, în cazul în care Donald Trump revine la președinția SUA.
Aliații se tem că, dacă Trump câștigă alegerile, el ar putea opri orice ajutor acordat Ucrainei sau ar putea împinge Kievul să cedeze teritorii Rusiei, cum au avertizat înalți oficiali atât SUA cât si NATO, subliniind afirmațiile lui Trump cum că el ar putea pune capăt războiului într-o singură zi, dar judecând si după blocarea de către Partidul Republican în Congres a ajutorului pentru Ucraina.
Ce urmează acum? Decizia finală privind un fond comun pentru Ucraina este așteptată să fie luată la summitul liderilor NATO de la Washington, în luna iulie.
NATO la un punct de răscruce
Situația în care se află NATO la 75 de ani este relativ neobișnuită. Pe de o parte, se poate argumenta că lucrurile sunt mai roz decât au fost de mult timp. Țările membre sunt relativ unite în ceea ce privește ceea ce trebuie făcut pe termen lung și sunt în general dispuse să plătească pentru asta. Noi inițiative privind lucruri precum forțele de răspuns rapid, exercițiile de antrenament și desfășurarea de trupe sunt coordonate la nivel central.
Alianța s-a extins chiar, iar Finlanda și Suedia au ridicat numărul de membri la 32.
Cu toate acestea, vechile resentimente persistă. Unii aliați nu au încredere că alții vor fi atât de generoși cu cheltuielile de apărare dacă războiul Rusia-Ucraina s-ar termina. Și oficialii din țările care și-au îndeplinit istoricul angajamentele încă își consideră omologii ca pe niște nepăsători care ar putea să nu învețe lecțiile acestui război, care se petrece la ușa lor.
AUTOR: Dan Alexe
