Revista presei// Necesitatea aderării R. Moldova la NATO; ajutorul aprobat de UE pentru sprijinirea Forțelor Armate ale țării noastre și presupusul atac din Râbnița
Autoritățile de sine stătător nu ar fi în stare să asigure suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, în cazul unui atac masiv din exterior. Respectiv, a fi parte a unui bloc ar fi logic și ar crea o protecție pentru cetățeni și, inclusiv, pentru teritoriul statului; Sprijinul oferit în valoare de 41 de milioane de euro pentru Forțele Armate ale Republicii Moldova de către țările Uniunii Europene are scopul de a consolida securitatea națională, stabilitatea și reziliența în domeniul apărării – sunt unele subiecte reflectate în presă.

Președintele Asociației Absolvenților Centrului „George C. Marshall”, George Bălan, a declarat în cadrul unei emisiuni de la TVR Moldova, că cetățenii Republicii Moldova percep neutralitatea ca o garanție „că nimeni nu ne va ataca și că vom trăi în pace. Ceea ce este o iluzie. Apărarea costă bani,” a opinat Bălan.
Potrivit lui George Bălan, aderarea Republicii Moldova la Alianța Nord- Atlantică (NATO) este o necesitate pentru a proteja cetățenii și teritoriul Republicii Moldova. El susține că autoritățile de sine stătător nu ar fi în stare să asigure suveranitatea și integritatea teritorială a statului, în cazul unui atac masiv din exterior. Respectiv, a fi parte a unui bloc ar fi logic și ar crea o protecție pentru cetățeni și, inclusiv, pentru teritoriul țării noastre. George Bălan consideră că societatea Republicii Moldova este dezinformată cu privire la beneficiile pe care le poate aduce NATO pentru Republica Moldova.
În aceeași emisiune, ex-comandantul Armatei Naționale, Vitalie Stoian, a subliniat că timp de 30 de ani sistemul de apărare și securitate al R. Moldova a fost neglijat. Ceea ce a moștenit statul de la fosta Uniune Sovietică, domeniul tehnico-militar, era depășit atunci de ani de zile.
În opinia lui Stoian, chiar dacă azi se vor pompa bani în armată, tehnică modernă, armament, R. Moldova oricum nu ar putea să facă față unei agresiuni armate care va fi executată de către un inamic cu un potențial tehnico-militar, material, uman mult mai mare. De aceea sunt necesare luarea deciziilor: Ce ar fi mai eficient; apărarea colectivă sau păstrarea neutralității și crearea propriului sistem de apărare.
În contextul oferirii de către țările Uniunii Europene a 41 de milioane de euro pentru Forțele Armate ale Republicii Moldova, directorul Centrului de Informare și documentare privind Alianța Nord-Atlantică (NATO), Ion Tăbârță, este de părerea că obiectivul sprijinului oferit de Consiliul Uniunii Europene este de a consolida securitatea națională, stabilitatea și reziliența în domeniul apărării. Acest sprijin face parte din procesul de reformare și modernizare a instituțiilor statului în Republica Moldova, transmite Radio Chișinău.
În opinia expertului în securitate, Andrei Curăraru, din banii oferiți, Republica Moldova urmează să achiziționeze cel de-al doilea radar de monitorizare a spațiului aerian, conform unui acord semnat pe 5 aprilie. De asemenea, vor fi procurate mijloace pentru războiul electronic. Un aspect important, apreciază expertul în securitate, Andrei Curăraru, aceste mijloace vor permite doborârea, prin metode radioelectronice, a dronelor care vor ajunge pe teritoriul Republicii Moldova.
Expertul în securitate a explicat că este vorba despre mijloace nonletale. Și este un grant. Nu este un împrumut pentru Armata Națională și acest element face parte din conectarea Republicii Moldova la politica comună europeană de securitate și apărare. Republica Moldova va încerca să facă parte din misiunile de pacificare la care face parte și Uniunea Europeană, adică la misiuni de deminare, cum a mai făcut-o anterior, a mai spus Andrei Curăraru pentru Radio Chișinău.
Vocea Basarabiei informează că autoritățile de la Chișinău analizează noile imagini difuzate de instituțiile media și rețelele sociale din stânga Nistrului privind „atacul” efectuat de o dronă în zona raionului Râbnița din regiunea transnistreană. Biroul pentru Reintegrare menționează că, după cum s-a menționat anterior, șirul provocărilor din regiune menite să semene panică și tensiune continuă, inclusiv pentru a atrage atenția asupra regiunii. Elucidarea circumstanțelor și investigații calificate pot fi efectuate doar de către organele de drept abilitate prin lege, care, însă, nu au acces în perimetrul vizat.
Nicolae Negru observă în editorialul său pentru Ziarul Național un fenomen neaoș care capătă tot mai multă răspândire în politica moldovenească: partidele constituite de lideri cu „bagaj” penal, fugiți de justiție peste hotare, dar doritori de a prelua puterea de la distanță și de a reveni în patrie pe cal alb, întâmpinați cu flori de poporul iubitor de hoți și tâlhari generoși „care fură, dar dau și altora”.
După Șor, Cavcaliuc, Kalinin, și-a făcut partid și bancherul de succes anonim, autodidact, autorul „laundromatului” mioritic al miliardelor rusești, admiratorul jurnalismului erotic și consilierul procurorilor generali, Veaceslav Platon. Vor putea duce alegătorii moldoveni încă un tâlhar în cârcă? – aceasta-i întrebarea, care apare în ziar. Deocamdată, Platon nu-și dezvăluie preferințele geopolitice. Ar fi însă bizar dacă proaspătul lider fugit la Londra ar opta, ca Șor fugit la Moscova, pentru integrarea cu Rusia. Din manifestul publicat de el, adresat către „tovarăși”, se poate deduce că noua formațiune va prelua stratagema lui Dodon: nici cu unii, nici cu alții. Adică tot cu Rusia. Va pune Platon la bătaie banii proprii sau îl va ajuta și pe el Moscova – se va afla în timpul apropiat.
Drapelul cu trei linii orizontale de culoare alb-galben-negru, promovat de Kremlin și Vladimir Putin în calitate de simbol al „Noii Rusii”, a fost declarat extremist de justiția din Republica Moldova, potrivit jurnal.md.
Utilizarea drapelul imperialist pe teritoriul Republicii Moldova este în contradicție cu aspirațiile democratice ale țării și reprezintă o sfidare istorică. Este opinia expertului în heraldică, Vlad Mischevca. Acesta a explicat pentru Radio Moldova că acest drapel simbolizează monarhia Imperiului Rus, care a căzut în februarie 1917, însă este promovat în continuare de Federația Rusă.
Vlad Mischevca a spus că pentru cetățenii Republicii Moldova este o sfidare cetățenească de a avea arborat pe teritoriul statului asemenea drapele cu un conținut, desigur, istoric, dar care nu ne aparțin nouă.
Europa Liberă scrie despre cazul unui tânăr din Tiraspol, mort pe front în Ucraina, luptând de partea Rusiei. Autoritățile ruse cer Chișinăului să-i anunțe mama că poate primi ajutor de deces. Europa Liberă a văzut copia scrisorii, expediate de ministra interimară a Muncii din regiunea rusă Rostov, Olga Poreadocinaia, în februarie 2024, în adresa ministrului moldovean, Alexei Buzu.
„Mama lui Alexei are dreptul la un ajutor material unic în valoare de 2,4 milioane de ruble [25.900 de dolari – n. red.] din bugetului regiunii”, scrie ministra din Rostov. Femeia are 47 de ani și locuiește la Tiraspol. Din scurta conversație cu jurnalistul Europei Libere, reiese că ea încă nu fusese căutată de vreo autoritate în legătură cu compensația bănească.
„Explicați-mi, vă rog, cum pot accesa plata?”, a întrebat mama tânărului, refuzând apoi să continue discuția.
Autor: Victoria Popa