Revista presei internaționale: Democrația și viitorul european al Georgiei, din nou în pericol; Proteste în sudul Rusiei: „Putin, ajută-ne!”
Presa internațională urmărește cu atenție revenirea membrilor Congresului american din vacanță, urmând să pună la vot sprijinul pentru înarmarea Ucrainei solicitat de Casa Albă și blocat până acum de republicanii din Camera Reprezentanților. Mai multe publicații relatează despre reluarea protestelor din Georgia unde guvernul a revenit la intenția de a adopta așa-numita lege a agenților străini. O bună parte a ziarelor străine scriu despre măsurile de securitate pe care vor să le ia unele țări occidentale împotriva platformei Tik Tok, a cărei popularitate crește atât în rândul politicienilor din Europa, cât și din Statele Unite. Lidia Petrenco vine cu un rezumat al celor mai importante articole dedicate acestor subiecte.
Publicațiile străine transmit că azi, Congresul american revine din vacanță cu promisiunea de a include pe ordinea de zi mult așteptatul ajutor în valoare de peste 60 miliarde de dolari, prevăzut pentru înarmarea Ucrainei. Potrivit Ukrinform, Administrația Casei Albe a acuzat Congresul Statelor Unite că din cauza amânării acestui sprijin Ucraina a pierdut deja teren în fața armatei ruse, confruntându-se cu o lipsă de muniție și arme.
Între timp, presa franceză relatează despre criza în care intră comunicarea dintre Paris și Moscova. Nu mai este în interesul Franței să „vorbească cu oficiali ruși”, a declarat luni ministrul francez de externe, după o conversație telefonică între miniștrii apărării celor două țări, care s-a încheiat cu declarații divergente, relatează Le Monde. Comunicatele de presă și rapoartele rușilor sunt false”, a declarat Stéphane Séjourné pentru France24. El a precizat că înainte de a putea vorbi din nou cu rușii, trebuie să urmeze evoluții pe câmpul de luptă în care Ucraina să se impună, dar încă nu este cazul astăzi”, a precizat Séjourné citat de aceeași publicație.
Kyiv independent relatează că o nouă navă rusească a fost incendiată luni, de această dată în exclava Kaliningrad din Marea Baltică. Ediția face referire la date ale serviciilor militare de informații ucrainene, potrivit cărora focul a scos din funcțiune nava rusă de rachete Serpuhov, iar „mijloacele sale de comunicare și automatizare au fost „complet distruse”. O sursă din serviciile de informații militare ale Ucrainei a confirmat pentru Kyiv Independent că în spatele incendiului se află agenții săi. A fost primul astfel de atac asupra mijloacelor navale rusești din Marea Baltică, subliniază publicația amintind că în ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra țintelor Flotei Ruse de la Marea Neagră, țintind cu succes mai multe nave și forțându-le pe altele să se retragă în zone mai sigure.
Situația din Georgia e din nou în atenția presei internaționale după ce partidul de guvernământ Visul Georgian a revenit la intenția de a adopta o așa-numită lege a agenților străini, titrează Politico. Manifestanții au ieșit din nou pe străzile capitalei Tbilisi, pentru a cere guvernului să renunțe la ideea de a aproba un asemenea proiect de lege inspirat din legislația Rusiei. Politico amintește că este a doua încercare a guvernului georgian de a adopta legea la care a renunțat în martie anul trecut în urma unor proteste de amploare față de planurile conducerii țării de a marca grupurile societății civile ca „agenți străini”. Euractiv atrage atenția că democrația și viitorul european al Georgiei se află din nou în pericol din cauza tentativelor guvernării de la Tbilisi de a-și subordona presa și societatea civilă. Prin reintroducerea legii, partidul Visul Georgiei polarizează societatea și subminează calea pro-europeană a Georgiei, care a primit recent statut de candidat la aderarea la Uniunea Europeană.
„Putin, ajută-ne!” Protestatarii din sudul Rusiei cer despăgubiri după ce mii de case au fost inundate, titrează publicația rusă de opoziție Meduza. Luni, locuitorii din Orsk au început să protesteze în fața clădirii administrației orașului, cerând plăți de compensare pentru casele pierdute, precizează publicația. Manifestanții au scandat „Putin, ajută-ne!” și „Să-ți fie rușine”, adresându-se autorităților locale. Protestele au izbucnit în ciuda avertismentelor din partea Procuraturii Regionale din Orenburg, care a cerut locuitorilor să se abțină de la mitinguri neautorizate, „mai ales în condițiile actuale de stare de urgență”, menționează Meduza. Când protestatarii au început să se adune, poliția a încercat să-i împrăștie, strigând la un megafon să „oprească activitatea ilegală”, dar eforturile lor au eșuat, constată publicația. Novaya Gazeta Evropa scrie că unii lideri ai protestelor au fost invitați la negocieri private cu guvernatorul regiunii Orenburg, Denis Pasler. În Orsk, al doilea cel mai populat și important oraș din regiunea Orenburg, un baraj care proteja așezarea de râul Ural s-a rupt vineri seară. În oraș a fost declarată stare de urgență. În total peste 10 mii de clădiri rezidențiale au fost inundate în 39 de regiuni din Rusia, precizează publicația.
Palestinienii care se întorc în Khan Younis găsesc un oraș de nerecunoscut, după ce trupele israeliene s-au retras în sudul Fâșiei Gaza cu o zi mai devreme, notează Associated Press. Cu mii de clădiri distruse sau avariate, familiile au încercat să-și identifice casele, înconjurate de peisaje de moloz, observă agenția de presă.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat luni că a stabilit o dată pentru ca forțele armate israeliene să lanseze ofensiva în orașul Rafah, din sudul Gazei, notează The Times of Israel. „Victoria [asupra Hamas] necesită intrarea în Rafah și eliminarea batalioanelor teroriste de acolo. Acest lucru se va întâmpla. Există o dată”, a spus Netanyahu într-o declarație video, în care nu a dezvăluit însă momentul operațiunii planificate, precizează publicația. Potrivit Times of Israel, patru batalioane Hamas staționează în Rafah împreună cu peste un milion de civili care se adăpostesc în cel mai sudic oraș după ce au fugit de luptele din alte părți ale Fâșiei. De asemenea, se crede că este locul unde sunt ascunși liderii Hamas, posibil împreună cu ostaticii israelieni, observă ziarul israelian.
BBC relatează că liderii Egiptului, Franței și Iordaniei au avertizat Israelul că o ofensivă împotriva orașului Rafah din sudul Gazei ar avea „consecințe periculoase” și că „nu va aduce decât mai multe morți și suferință” și „ar amenința escaladarea regională”. SUA au reiterat că se opun oricărui atac asupra lui Rafah, unde se adăpostesc peste 1,5 milioane de palestinieni, precizează BBC.
Popularitatea TikTok-ului în rândul politicienilor europeni crește în ciuda temerilor de securitate, notează Reuters. În aceste condiții, TikTok-ul este supus unui control din ce în ce mai mare în Occident din cauza temerilor că datele utilizatorilor din aplicația deținută de compania ByteDance din Beijing ar putea ajunge în mâinile guvernului chinez, transmite agenția de presă. În SUA, parlamentarii vor să forțeze vânzarea platformei de către proprietarul său chinez sau să o interzică din magazinele de aplicații, mai scrie Reuters. ByteDance a negat utilizarea produsului său pentru spionaj, în timp ce guvernul chinez a infirmat orice astfel de intenție, notează agenția de presă subliniind că unul dintre utilizatorii fideli ai ticktokului este președintele francez Emmanuel Macron, care se mândrește cu 4 milioane de urmăritori de când s-a alăturat acestei platforme în 2020. În Germania, adoptarea TikTok de către politicieni de rang înalt este o tendință mai nouă, ministrul Sănătății, Karl Lauterbach, devenind primul ministru al țării care a deschis un cont în martie, conchide agenția Reuters.
