Revista presei internaționale: Măsuri urgente de securitate în sferturile de finală ale UEFA Champions League; CEDO a dat câștig de cauză unor pensionari elvețieni, recunoscând că încălzirea globală le încalcă dreptul la confort
Presa internațională comentează declarațiile președintelui Ucrainei Volodimir Zelenski, privind condițiile în care armata țării sale ar putea lansa o nouă ofensivă împotriva trupelor ruse de ocupație. Între timp, mai multe publicații scriu că în lipsa sprijinului militar american, armata rusă continuă să avanseze pe câmpul de luptă. Amenințările teroriste în timpul meciurilor de fotbal care se dispută în aceste zile în UEFA Champions League, precum și prima sentință judecătorească în cazul unor plângeri ale unor femei vârstnice care se plâng că nu pot rezista încălzirii globale – sunt alte subiecte reflectate de presa internațională, răsfoită de Lidia Petrenco.
Ucraina a elaborat un plan pentru o nouă contraofensivă, însă pentru a-și atinge obiectivul, armata sa are nevoie de arme, inclusiv din Statele Unite. Declarația a fost făcută de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat publicației germane BILD. Liderul de la Kiev nu a dezvăluit detaliile planului, însă a subliniat că acesta are șanse de a fi realizat cu ajutorul armamentului occidental modern, chiar dacă Rusia dispune de mai mulți militari decât Ucraina.
The Washington Post scrie că Pentagonul a furnizat Ucrainei mii de arme iraniene confiscate în ultimii trei ani, înainte ca acestea să ajungă la militanții Houthi din Yemen. Publicația atrage atenția că e vorba de acordarea unui sprijin militar de urgență pentru Kiev din partea administrației prezidențiale de la Casa Albă, care continuă să depună eforturi pentru deblocarea unui pachet de sprijin în valoare de pete 60 de miliarde de dolari căruia i se împotrivesc republicanii din camera inferioară a Congresului american. The Washington Post notează că armamentul confiscat de la iranieni include 5.000 de puști-mitralieră Kalashnikov cu lunetă, grenade propulsate de rachete și jumătate de milion de obuze.
Între timp, forțele de ocupație ruse au capturat localitatea Pervomaiskoie din regiunea Donețk, relatează DeepState. Lupta pentru această localitate a început la jumătate de an după invadarea Ucrainei în februarie 2022, iar rușii au pierdut foarte mulți militari pentru a o ocupa, remarcă DeepState.
Presa internațională relatează că cea mai mare centrală nucleară din Europa aflată în regiunea ucraineană Zaporojie, ocupată de ruși la începtului războiului, a fost din nou atacată cu drone. Mai exact, explozia s-ar fi produs la un centru de antrenament de lângă centrală, transmite Associated Press cu referire la date ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Rusia a învinuit din nou Ucraina că a atacat centrala cu drone, acuzații respinse de autoritățile de la Kiev, care afirmă că anume armata rusă stă în spateele atacurilor, notează Associated Press. Le Monde îl citează pe șeful diplomației europene, Josep Borrell, care a cerut în mod repetat Moscovei să-și retragă trupele care ocupă centrala, în timp ce Consiliul de supraveghere nucleară al ONU a stabilit o întâlnire de urgență pentru joi, pentru a aborda amenințările privind securitate nucleară din această zonă.
Măsuri urgente de securitate au fost luate și în cazul noilor amenințări teroriste ale Statului Islamic, care au revendicat recent atentatul de la Moscova în care au murit peste 140 de oameni, relatează Euronews. De această dată, gruparea teroristă formată din rămășițe ale fostei armate irakiene a dictatorului Sadam Husein, a publicat o postare în care a amenințat cu atacuri în timpul meciurilor de fotbal care au loc în această săptămână în sferturile de finală ale UEFA Champions League. Securitatea la meciurile de fotbal a fost întărită, relatează BBC, precizând că primele două meciuri din sferutile de finală care au avut loc aseară pe stadioanele din Madrid și Londra, au trecut fără incidente. Pe 10 aprilie, la Madrid, Atlético se va întâlni acasă cu echipa germană Borussia, iar Paris Saint-Germain va juca la Paris cu echipa spaniola Barcelona.
Protestele continuă pe străzile capitalei Georgiei, Tbilisi, pentru a cere guvernului să renunțe la planurile controversate de a marca grupurile societății civile drept „agenți străini”. Da Europei! Nu legii ruse – cu acest slogan, la Tbilisi a avut loc un miting-marș, de la Piața Prima Republicii până la clădirea Parlamentului, relatează cotidianul Georgiatoday. Potrivit publicației, liderii partidului de opoziție, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale și reprezentanți ai sferei culturale s-au alăturat „Marșului Libertății”. Cei care au venit la marș aveau în mâni steaguri ale Georgiei și ale Uniunii Europene, iar, în amintirea evenimentelor din 9 aprilie 1989, participanților li s-au oferit margarete și lalele. Georgiatoday amintește că tragedia de acum 35 de ani, din 9 aprilie (cunoscută și sub numele de Masacrul de la Tbilisi sau Tragedia de la Tbilisi) se referă la momentul în care armata sovietică a dispersat o demonstrație anti-sovietică de pe bulevardul central Rustaveli, soldând cu 21 de morți și sute de răniți. Sute de protestatari pașnici au fost otrăviți cu gaze și mulți dintre ei au fost grav răniți, amintește publicația.
Rusia și Kazahstanul evacuează peste 100.000 de oameni pe fondul celor mai grave inundații din ultimele decenii, titrează Euractiv. Potrivit publicației, zăpada topită a inundat zeci de așezări din Munții Ural, Siberia și zonele din Kazahstan apropiate de râuri precum Ural și Tobol. The Moscow Times relatează că râul Ural și-a depășit malurile în orașul Orsk în weekend, după ce ploile torențiale au spart un baraj din apropiere, lăsând orașul scufundat în apă și forțând mii de oameni să plece din casele lor. Serviciile de urgență au avertizat că o combinație dintre ploaie și topirea zăpezii pe fondul unor temperaturi neobișnuit de calde ar putea provoca revărsarea mai multor râuri, inundațiile fiind așteptate să atingă vârful în unele orașe miercuri.
Decizie inedită luată de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, care pentru prima dată în istorie, s-a pronunțat asupra efectelor încălzirii globale, titrează Swisstimes. Potrivit publicației, cazul a fost câștigat de patru femei de 70 de ani și de o asociație elvețiană, preocupate de consecințele încălzirii globale asupra condițiilor de viață și a sănătății lor. Reclamantele au obținut câștig de cauză, invocând că vârsta le face deosebit de vulnerabile la efectele valurilor de căldură legate de schimbările climatice, acuzând autoritățile elvețiene că nu iau măsuri suficiente, pentru a le atenua. CEDO a constatat că eforturile Elveției de a-și îndeplini obiectivele de reducere a emisiilor au fost insuficiente, scrie Swisstimes precizând că decizia Curții a fost criticată de mai mulți politicieni elvețieni. Protecția climei este acum un drept al omului – și vor urma procese, titrează Politico. Hotărârea judecătorească de marți care modifică definiția înseamnă că aproape 50 de guverne trebuie să se confrunte acum cu o nouă eră a litigiilor climatice, notează publicația. Politico menționează că și în SUA, tinerii activiști de mediu au câștigat anul trecut un proces local împotriva agențiilor de stat, după ce au susținut că utilizarea continuă a combustibililor fosili le-a încălcat dreptul la un „mediu curat și sănătos”.
Swissinfo, o altă publicație elvețiană, notează că Cercetătorii de la Basel găsesc mai mult plastic în Antarctica decât se credea anterior, deoarece o mare parte din aceste particule erau atât de mici încât studiile anterioare nu reușeau să le detecteze. În loc să pescuiască particulele de plastic din mare cu o plasă, cercetătorii au pompat apă de mare într-un rezervor și au analizat apa folosind spectroscopie în infraroșu. Acest lucru le-a permis să detecteze particule de până la 11 micrometri, o fracțiune din grosimea unui singur păr uman. Potrivit cercetătorilor, nu este încă clar cum au ajuns microplasticele în îndepărtata Mare antarctică Weddell și dacă o vor părăsi vreodată, dar sursele posibile includ transportul maritim, turismul, prezența stațiilor de cercetare pe uscat sau curenții oceanici.
