Explicăm: Cum s-a ajuns la organizarea unui referendum și care sunt pașii pentru modificarea Constituției
Pe 20 octombrie 2024 cetățenii Republicii Moldova ar putea fi chemați la urne ca să spună dacă își doresc sau nu aderarea la Uniunea Europeană. Referendumul constituțional, propus de președinta Maia Sandu, pe 24 decembrie, când a împlinit 3 ani de mandat, va avea loc, cel mai probabil, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale la care actuala președinta va candida pentru al doilea mandat.
Odată cu inițierea procesului de organizare a referendumului, au început și procedurile de modificare a Constituției, pentru a include dezideratul european în Legea Supremă. După consultările publice la Parlament, deputații majorității parlamentare au expediat Curții Constituționale propunerea de inițiere a referendumului republican de revizuire a Constituției. Au mai rămas încă 8 zile, perioadă în care Înalta Curte trebuie să se expună pe marginea proiectului de hotărâre al Parlamentului privind desfășurarea referendumului republican constituțional.
„Curtea are la dispoziție 10 zile să se expună pe marginea acestui proiect de lege, dacă corespunde sau nu Constituției în vigoare și respectiv, după acele 10 zile proiectul va fi înregistrat. După ce va fi înregistrat va aștepta 6 luni pentru ca să fie discutat cu societatea, pentru că să cunoască despre aceste de modificare, să se discute public, să vină cu propuneri, după care se va recurge propriu-zis la referendum, iar după desfășurarea scrutinului și dacă vor fi întrunite toate condițiile necesare pentru validarea referendumului, CC urmează să valideze rezultatul alegerilor și respectiv să fie inclus în Constituție propunerile care sunt făcute”, a explicat vicepreședintele comisiei juridice, numiri și imunități, Vasile Grădinaru.
De asemenea, urmează să se expună și pe marginea proiectului de lege propriu-zis de modificare a Constituției Republicii Moldova, urmare a plebiscitului. Proiectul de modificare a Legii Supreme a fost elaborat de un grup de deputați PAS și prevede reconfirmarea identității europene a Republicii Moldova și declară integrarea în UE obiectiv strategic al țării noastre. Totodată, este inclus un nou Titlu - Integrarea Republicii Moldova în UE.
„În intervenția care se propune sunt două categorii de prevederi care urmează să fie introduse. În primul rând, în opinia mea, cea mai importantă intervenție este în preambulul Constituției, aici unde urmează să fie modificată Constituția prin înscrierea în textul Constituției a două afirmații principale de care se ghidează societatea la moment. Este vorba despre textul că noi reconfirmăm identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și declarăm integrarea în UE obiectiv strategic al Republicii Moldova. Acest lucru, de principiu, scris în Constituție, va explica care sunt aspirațiile actuale ale societății din Republica Moldova și care este conceptul și viziunea, dacă vreți, a cetățenilor la momentul dat în societate. A doua categorie de modificări este de includere a unui titlu nou 5 (1) – care așa și se va numi – Integrarea în Uniunea Europeană”, susține Vasile Grădinaru.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, susține că autoritățile se află într-o fază inițială de modificare a Constituției, dar odată cu aderarea la UE va fi nevoie și de alte intervenții.
„Trebuie să înțelegeți că noi suntem la o etapă incipientă în partea ce ține de reglementarea parcursului nostru european. După aderarea vor fi necesare și alte modificări la Constituție care vor detalia o serie de aspecte practice. Mandatul european de extrădare, rolul Parlamentului European, alegerile europene și multe alte chestiuni”, a spus Alexandru Tănase.
„Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”
Aceasta ar urma să fie întrebarea adresată la Referendumul de revizuire a Constituției. Ex-președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, susține că textul întrebării propus spre aprobare Curții Constituționale este explicit și pe înțelesul cetățenilor.
„Întrebarea este formulată extrem de explicit, este un cât se poate de accesibilă pentru alegători, al doilea aspect ține de aspectul propriu zis care detaliază: adică în preambul este inclusă o prevedere care reconfirmă apartenența Republicii Moldova la spațiul valoric european, al doilea element ține de adăugarea unui titlu aparte în constituție, care vine să pună bazele integrării propriu zise instituționale cu UE, or această este o primă etapă pe care noi o parcurgem pe partea ce ține de reglementarea parcursului nostru european. După aderare, bineînțeles vor fi necesare și alte modificări la Constituție”.
Lipsa unei majorități constituționale în Parlament nu va fi o problemă pentru modificarea Constituției, precizează Vasile Grădinaru.
„Conform actualelor prevederi ale Constituției există două modalități de modificare a Constituției, fie prin lege constituțională, cu 67 de voturi în Parlament și există modalitatea prin plebiscit, prin referendum. În acest caz nu este necesar de 2/3 de ot. După validarea rezultatelor referendumului, dacă va întruni toate condițiile necesare de validitate, această modificare se introduce în Constituție fără necesitatea votării de către 2/3 de deputați în Parlament. De aceea nu este nevoie de o supralegalizare, dacă vreți să o numim așa”.
Ce este un referendum și cum poate fi modificată Constituția
Referendumul este votul poporului privind cele mai importante probleme ale vieții statului și ale societății și se efectuează prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Actele adoptate prin referendum republican au putere juridică după confirmarea rezultatelor referendumului de către Curtea Constituțională și sunt executorii pe întreg teritoriul Republicii Moldova, potrivit Codului Electoral.
În Republica Moldova, sunt mai multe tipuri de referendum. În funcție de natura juridică a problemelor supuse, scrutinele republicane pot fi constituționale, legislative, privind demiterea Președintelui Republicii Moldova și consultative.
Este de menționat că în toamna acestui an în Republica Moldova se va desfășura un referendum constituțional, iar pentru validarea acestuia, la vot, trebuie să participe cel puțin o treime din alegătorii înscriși în registrul electoral, iar ca rezultatul să fie valid, minim jumătate din cei prezenți la vot trebuie să-și expună opțiunea.
„Președinția va fi inițiatorul, președinta, potrivit Constituției, are dreptul de a iniția referendumul. Referendumul va fi condiționat de un aviz pozitiv al Curții Constituționale care va trebuie să examineze acest proiect propus și publicului, iar pentru a trece referendumul, trebuie să acumuleze nu mai puțin din 33 de procente din numărul de votanți, o cifră destul de impresionantă care va arăta confirmarea susținerii integrării europene de către tot poporului Republicii Moldova”, a subliniat expertul Whatchdog, Andrei Curăraru.
Organizarea unui referendum constituțional comportă și anumite riscuri, consideră Iulian Groza.
„Riscurile țin în mare parte de contextul în care ne aflăm noi astăzi. Știm foarte bine că spațiul nostru informațional este puternic intoxicat de acțiuni de dezinformare. Am văzut că acțiunile de război hibrid (...) comportă un risc foarte mare în sens că acest exercițiu dacă se va desfășura va fi ținta unor acțiuni crescânde. Noi, pe de o parte, și acțiunile statului, pe de altă parte, să se asigure că spațiul nostru informațional este cât se poate de imunizat”.
Pe de altă parte deputatul și vicepreședintele Comisiei juridice, numiri și imunități susține că nu există premise în defavoarea integrării europene.
„Întreaga societate susține integrarea europeană. Noi am pornit de la dezideratul că societatea ne solicită acest lucru, pentru că societatea simte că este europeană, că noi suntem europeni de fapt, doar cp nu avem lucrul acesta înregistrat în acte. Noi ca deputați, ca societate, trebuie să ne unim toți în jurul acestui deziderat indiferent de culoare politică, să conștientizăm, și să facem modificările legislative. Mizez pe înțelepciunea întregii societăți și pe unitatea din societate de face această modificare în constituție și sunt sigur că împreună că vom reuși”.
Analistul politic Igor Boțan susține că „succesul sau eșecul acestui referendum depinde de guvernare”.
„Dacă va exista o campanie serioasă, bine pusă la punct, cu argumente foarte serioase, cu dezbateri și așa mai departe, sigur că acest referendum ar trebui să fie agreat de către cetățeni, pentru că sondajele de opinie ne arată că de la 55% până la 60% din cetățenii care sunt în țară sunt în favoarea integrării europene. Totodată, aproximativ 85% până la 90% din cetățenii aflați peste hotare la fel susțin ideea aderării la UE. Asta ar însemna că un astfel de referendum ar trebui să treacă cu succes. Ar trebui să fie în regulă cu votul a două treimi, trei pătrimi din votanți”, a spus el, citat de ZDG.
În prezent, sunt cel puțin două partide politice care au chemat la boicotul, deocamdată a ideii, dar cu mesajul foarte clar că în eventualitatea desfășurării acestui referendum, vor chema cetățenii să nu participe.
Fiind întrebat despre poziția UE la un eventual eșec în ziua referendumului, Janis Mazeiks a spus că dacă rezultatul va fi negativ, atunci UE va respecta voința poporului și vor continua să coopereze cu autoritățile de la Chișinău.
„Dacă răspunsul va fi pozitiv, acest efort va fi continuat și de Guvernele care vor urma. Iar dacă rezultatul va fi negativ? Desigur, noi vom respecta dorința, voința poporului și vom continua să cooperăm, colaborăm în continuare cu Guvernul, în ce măsură va fi pregătit Guvernul să continue această colaborare. Dar desigur, ar fi o dezamăgire mare pentru noi, rezultatul negativ, deoarece aici, în Republica Moldova, au fost prezenți atâția lideri europeni, atât de mult încurajați de aspirațiile cetățenilor, și a conducerii Republicii Moldova, de a schimba țara spre bine”, a spus oficialul.
Proiectul de modificare a Constituției va intra în vigoare în ziua în care în Monitorul Oficial va fi publicată hotărârea Curții Constituționale privind confirmarea rezultatelor referendumului.
Cum s-a ajuns la organizarea unui referendum constituțional
Pe 24 decembrie 2023, ziua în care președinta Maia Sandu a împlinit 3 ani de mandat, a publicat un mesaj video în care și-a anunțat intenția de a participa din nou la alegerile prezidențiale din acest an și a cerut Parlamentului organizarea unui referendum privind integrarea țării în Uniunea Europeană.
După acest anunț, în societate, inclusiv, în rândul clasei politice de la Chișinău au apărut un șir de întrebări și lansate diverse speculații. Discuțiile s-au amplificat în momentul în care pe 28 decembrie 2024, Parlamentul a aprobat modificările necesare la Codul electoral, care permit ca un referendum republican să fie organizat în aceeași zi cu alegerile parlamentare, prezidențiale sau locale generale.
În timp ce deputații din opoziție au spus că desfășurarea referendumului național privind aderarea la Uniunea Europeană în aceeași zi cu alegerile prezidențiale va crea confuzie în rândul cetățenilor și că este o sfidare a normelor legale, unii experți susțin că este o practică implementată în mai multe state.
„Nu este o problemă în general organizarea a două scrutine de tipul acesta în paralel. Avem experiența unor state precum Germania, Elveția, Brazilia, SUA, Marea Britanie, care permit astfel de scrutine să aibă loc în paralel, iar în cazul Elveției, care face des astfel de exerciții, este recomandat să fie puse mai multe scrutine pentru a economisi bani. Totodată, înțelegem că cei care sunt împotrivă obiectează la termenul în care a fost operată modificarea”, a precizat expertul Watchdog, Andrei Curărau.
Și Curtea Constituțională a confirmat, în urma unei sesizări depuse de BCS, că referendumul cu privire la aderarea la UE poate fi organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.
Un alt argument care a stat la baza organizării referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este asigurarea unei prezențe mai mare la vot, a declarat anterior președinta Maia Sandu.
„ Cel mai important argument este participarea pentru că această decizie va defini soarta țării pentru mulți ani înainte. Eu îmi doresc să văd cât mai mulți oameni care vor participa la această decizie. Ne dorim cât mai mulți alegători la acest scrutin”, a declarat președinta.
Potrivit directorului executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, cei mai mulți cetățeni au participat la ultimul scrutin prezidențial - peste un milion patru sute de mii de oameni.
