Revista presei: declarații secesioniste, propagandă anti UE și protestul sărăciei din Găgăuzia; Alegerile parlamentare din 2025 sunt importante pentru evoluția parcursului european
Analistul de politică externă de la București, Mihai Isac, a adăugat că Evghenia Guțul și alte persoane din administrarea ei sunt amenințări directe la adresa securității Republicii Moldova. El a calificat incidentul de la Comrat ca un ultim episod din demersul de subminare a autorității constituționale a Republicii Moldova pe teritoriul Găgăuziei și nu numai; Dacă cetățenii Republicii Moldova vor susține la referendum Republica Moldova la Uniunea Europeană și parcursul european va fi inclus în Constituție, atunci acest proces va fi cu greu deturnat de partidele proruse – sunt unele subiecte reflectate în presă, trecute în revistă de Victoria Popa.
După vizita din Găgăuzia, unde a discutat cu studenții și profesorii mai multe subiecte importante, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că Republica Moldova are nevoie de unitate, iar cei care încearcă să semene discordie și să destabilizeze autonomia și statul au un singur obiectiv - să readucă grupările corupte la cârma republicii, potrivit Ziarului Național.
Maia Sandu a prezentat auditoriului de la Comrat „dovezi clare” despre faptul că autoritățile centrale au investit în localitățile din Găgăuzia și realizează proiecte importante pentru locuitorii autonomiei.
De asemenea, șefa statului le-a spus locuitorilor din regiune că toate impozitele colectate în Găgăuzia rămân în bugetul autonomiei, în comparație cu alte localități din țară care varsă o parte din impozitele colectate în bugetul de stat.
La TVR Moldova, fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, a denunțat protestul din timpul vizitei șefei statului la Comrat. Șalaru a spus că protestul a fost unul orchestrat de susținătorii fugarului Ilan Șor și bașcanului Evghenia Guțul, iar manifestanții au fost plătiți să participe și aduși tocmai de la Orhei. Iar faptul că au încercat azi să o jignească pe Maia Sandu, demonstrează că ei sunt disperați, dar nu puternici, a declarat Șalaru.
Fostul ministru al Apărării a mai spus că susținătorii proruși nu pot și nu au pârghiile necesare să influențeze și să acționeze asupra Chișinăului. Anatol Șalaru a apreciat curajul Maiei Sandu că a mers la Comrat, s-a întâlnit cu oamenii, a purtat discuții deschise, a răspuns la întrebări. În opinia lui Șalaru, guvernarea trebuie să-și schimbe atitudinea, pentru că toate guvernările de până acum au cochetat cu bașcanii de la Comrat, pentru că toți aveau nevoie de voturi. Șalaru nu cunoaște vreun bașcan din ultimii 20 de ani care ar fi îmbrățișat poziția Chișinăului sau ar fi gândit la fel cum gândește Guvernul.
În aceeași emisiune, analistul de politică externă de la București, Mihai Isac, a adăugat că Evghenia Guțul și alte persoane din administrarea ei sunt amenințări directe la adresa securității Republicii Moldova. El a calificat incidentul de la Comrat ca un ultim episod din demersul de subminare a autorității constituționale a Republicii Moldova pe teritoriul Găgăuziei și nu numai.
Isac a amintit că folosirea persoanelor social-vulnerabile drept carne de tun pentru a străpunge liniile politicilor, care asigurau liniștea în regiune, sunt scene similare din Donbas și Crimeea unde anumite grupuri de persoane în vârstă coordonate de angajați ai Serviciilor Federale de Informație rusești forțau autoritățile locale de a acționa cât mai dur pentru a justifica intervenția armatei ruse. Isac susține că Găgăuzia devine un câmp de testare și astfel de tactici vor putea fi folosite și în alte regiuni ale Republicii Moldova.
În opinia lui Isac, se pun bețe în roate unei bune colaborări între autoritățile de la Chișinău și a autorităților locale, care pot aduce beneficii locuitorilor din Găgăuzia.
Cardurile bancare rusești „Mir” promise de bașcanul Evghenia Guțul pentru locuitorii din autonomia găgăuză ar putea să nu fie disponibile pe teritoriul Republicii Moldova. Despre aceasta a anunțat astăzi ministrul Finanțelor, Petru Rotaru, după ședința Guvernului, informează JurnalTV. Ministrul Finanțelor a explicat că sunt niște principii generale privind sistemul de plăți în Republica Moldova. În R. Moldova sunt câteva sisteme de plăți internaționale: MasterCard, VISA și alte sisteme care sunt active în Republica Moldova, sunt licențiate și utilizate de sistemul bancar. Ministrul susține că sistemul de plăți „Mir” nu este utilizat în stat. Potrivit acestuia, din momentul în care nu au acces astfel de sisteme de plăți, cardurile nu vor putea fi utilizate în Republica Moldova.
Cardurile „Mir”, pe care ar urma să le primească pensionarii și bugetarii din Găgăuzia în urma unui acord semnat la Moscova de bașcanul Evghenia Guțul cu banca rusească „Promsviazbank”, sunt bune doar de cântat cu ele la chitară și de scos glodul de sub unghii, scrie fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, într-o postare pe pagina sa de Facebook, potrivit Deschide.md.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că așa-zisul acord semnat la Moscova de către bașcanul Evghenia Guțul cu reprezentanții „Promsviazbank” privind utilizarea pe teritoriul autonomiei găgăuze a cardurilor „Mir” reprezintă o nouă promisiune deșartă și falsă, scopul căreia este de a crea oportunități mediatice, informează aceeași Deschide.md.
Potrivit lui Vodă, în acest caz este vorba despre politicienii „absolut iresponsabili”, care urmăresc să dezbine cetățenii Republicii Moldova pe criterii regionale.
În cazul în care cetățenii Republicii Moldova vor susține la referendum Republica Moldova la Uniunea Europeană și parcursul european va fi inclus în Constituție, acest proces va fi cu greu deturnat de partidele proruse, care ar putea reveni la guvernare, a explicat analistul Ion Tăbârță, în cadrul unei emisiuni de la Radio Chișinău.
În aceste context, el a atenționat că alegerile parlamentare din 2025 sunt importante pentru evoluția parcursului european.
Tăbârță nu exclude că unele partide aflate la guvernate nu vor dori să realizeze aceste reforme. Partidele respective vor trebuie să schimbe Constituția, să aibă acea majoritate mare din partea societății, astfel încât ei să poate scoată din Constituție acea prevedere ce se referă la integrarea Rep. Moldova în UE ca model de țară.
Cetățenii din R. Moldova, care deja beneficiază de un regim liberalizat de vize cu UE și de alte proiecte susținute de europeni, trebuie să spună clar ce își doresc. Ei, de asemenea, trebuie să-și asume o parte din procesul privind aderarea la UE și să participe activ la acest referendum, a subliniat fostul ministru al Justiției Alexandru Tănase, în cadrul unei emisiuni de la Radio Chișinău.
Datele colectate la recensământul populației nu pot fi utilizate în alte scopuri. Asigurarea vine din partea directoarei adjuncte a BNS, Aurelia Spătaru, sociologului Vasile Cantarji și a președintelui Asociației pentru Protecția Vieții Private, Sergiu Bozianu. Cei trei susțin, într-o emisiune de la TV8, că informațiile sunt folosite doar în scopul validării recensământului, iar cei care încearcă să convingă opinia publică de contrariu, nu o fac decât pentru a politiza acest exercițiu. Sergiu Bozianu susține că zvonurile apărute odată cu startul recensământului, potrivit cărora, datele personale ale cetățenilor vor fi folosite și în alte scopuri, au la bază lipsa de informare.
Și sociologul CBS-AXA, Vasile Cantarji spune la fel. Acesta a explicat că datele precum numărul de telefon sunt necesare pentru precizări ulterioare, în caz că sunt necesare.
Iar directoarea adjunctă a BNS, Aurelia Spătaru, a precizat că, pentru siguranță, oricare respondent îi poate solicita recenzorului să îi permită să stea alături, pentru a vedea personal ce date sunt introduse.
