Revista presei internaționale: Războiul în Ucraina - aproape de un punct de cotitură; Aderarea Georgiei la UE este sabotată de propriul guvern, deși 80 la sută dintre cetățeni sprijină acest obectiv
Evoluția războiului ruso-ucrainean și dezastrul pe care-l produce Rusia, atacând masiv infrastructura energetică a Ucrainei, sunt printre principalele teme abordate de presa internațională. Publicațiile europene descriu felul în care Parlamentul European încearcă, deocamdată fără succes, să-i preseze pe liderii țărilor blocului comunitar să furniezeze Kievului mai multe sisteme de apărare antiaeriană pentru a combate atacurile Rusiei. Adoptarea controversatei legi privinid mobilizarea noilor soldați ucraineni pe front e un alt subiect comentat pe larg de presa străină. În fine, unele publicații își focalizează atenția asupra priorităților alegătorilor din Uniunea Europeană înaintea scrutinului europarlamentar programat pentru luna iunie. Lidia Petrenco a răsfoit cele mai proaspete publicații și vine cu un rezumat al celor mai importante articole dedicate acestor subiecte.
Publicațiile ucrainene reflectă consecințele atacului aerian masiv din noptea de 11 aprilie asupra Ucrainei, în care Rusia a țintit instalațiile energetice din Harkov, Kiev, Zaporizhzhia, Odesa și Lvov. Kyiv independent scrie că cea mai mare Centrală Termoelectrică din regiunea Kiev Tripolsk, a fost complet distrusă. Ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a deplâns faptul că lipsa sistemelor moderne de apărare antiaeriană Patriot a permis rușilor să distrugă această centrală de importanță strategică, scrie Ukainska pravda. Președintele Consiliului de Supraveghere al Centerenergo Andrei Gota a remarcat citat de Unian că centrala poate fi reparată, iar companiile energetice au primit deja oferte pentru furnizarea de echipamente din țări europene. Dar, având în vedere atacurile aeriene constante ale Rusiei, restaurarea termocentralei distruse Trypillya ar putea fi un „efort inutil dacă Ucraina nu va primi sisteme de apărare aeriană capabile să o protejeze”, a opinat Andrei Gota.
Bloomberg notează că atacurile cu rachete ale Rusiei asupra sistemului energetic al Ucrainei, bombardarea celui de-al doilea oraș ca mărime al țării Harkov și progresele armatei ruse pe front alimentează temerile că războiul se apropie de un punct de cotitură. Lipsa acută de muniție și de militari, precum și golurile în apărarea antiaeriană fac ca Ucraina să se afle în cea mai vulnerabilă situație în cei peste doi ani de război, constată publicația.
Unian publică reacția Statelor Unite ale Americii la ultimul atac masiv al trupelor ruse asupra sectorului energetic al Ucrainei. Secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a subliniat că Ucraina are nevoie de mai multe capacități de apărare aeriană și de interceptare pentru a se proteja împotriva rachetelor rusești. Ea a cerut Camerei Reprezentanților SUA să ia măsuri imediate pentru a aproba un proiect de lege bipartizan de securitate națională, astfel încât Statele Unite să poată trimite Ucrainei mai multe sisteme de apărare aeriană. „Avem nevoie ca președintele (Mike Johnson - n.red.) să aducă acest proiect de lege în discuție pentru că știm că vom obține, evident, un sprijin copleșitor din partea republicanilor și democraților. Prin urmare trebuie să vedem un proiect de lege care a fost deja adoptat în mod covârșitor” cu o majoritate în Senat. Atacurile asupra Ucrainei din ultimele 24 de ore sunt o altă reamintire teribilă că nevoile Ucrainei sunt critice", a spus secretarul de presă al Casei Albe.
Associated press notează că Parlamentul Ucrainei a adoptat joi o lege controversată privinid mobilizarea noilor soldați pe front într-un moment în care trebuie să reînnoiască forțele epuizate care luptă din ce în ce mai mult pentru a combate ofensiva armatei ruse. BBC observă că elaborarea proiectului de lege a fost extrem de complicată fiind înaintate peste 4 mii de amendamente din partea deputaților din diferite fracțiuni parlamentare. Serviciul britanic de presă notează că legea privind mobilizarea este extrem de nepopulară în societatea ucraineană, niciunul dintre politicienii de top, și nici președintele Volodimir Zelenski, în postura lui de Comandant Suprem al Forțelor Armate, nu erau dornici să devină inițiatori ai unui document menit să intensifice recrutarile în armată. La un moment dat, discuția despre proiectul pregătit în secret a început să semene cu un ping-pong cu „castane fierbinți” între conducerea militară, președinte, guvern și membri ai parlamentului, remarcă BBC.
Între timp, Parlamentul European a refuzat joi să aprobe evaluarea bugetului Consiliului European și Consiliului de miniștri ai blocului comunitar din 2022 în încercarea de a-i presa pe liderii Uniunii să sprijine Ucraina cu sisteme suplimentare de apărare aeriană Patriot, notează Politico. Inițiativa a venit din partea fostului prim-ministru belgian Guy Verhofstadt, în prezent europarlamentar liberal, care a câștigat sprijinul deputaților pentru a amâna votul până la următoarea sesiune plenară din această lună, ultima din actualul mandat al legislativului european. Totuși, mișcarea lui Verhofstadt are puține șanse de izbândă, deoarece legislativul nu are puterea de a forța Consiliul European să furnizeze arme, observă Politico.
Aderarea Georgiei la UE este sabotata de propriul guvern, titrează Politico. Publicația notează că deși aproximativ 80 la sută dintre georgieni doresc să adere la UE, guvernul pare să se teamă că aderarea ar putea submina controlul asupra puterii. Politico amintește că în noiembrie anul trecut, mii de georgieni au mărșăluit prin capitala lor, Tbilisi, fluturând steaguri UE pentru a sărbători faptul că țara lor a devenit în sfârșit candidată la Uniunea Europeană. Acum, în mai puțin de 6 luni, georgienii ies din nou pe străzile din Tbilisi, de data aceasta pentru a protesta de ceea ce se tem că este o schemă care să le zădărnicească ambițiile europene – una creată de propriul lor guvern, constată Politico.
Presa europeană continuă să monitorizeze tendințele în rândul alegătorilor dinaintea alegerilor pentru Parlamentul European din iunie. Combaterea creșterii vertiginoase a prețurilor la mărfuri este principala prioritate pentru alegătorii greci, potrivit tuturor sondajelor realizate întea unui scrutin extrem de important, notează Euronews. Deși rata medie de creștere economică a Greciei este una dintre cele mai ridicate din zona euro, iar guvernul este lăudat pentru politicile sale fiscale de către toate instituțiile europene, măsurile luate împotriva scumpirii alimentelor nu par să-i satisfacă pe consumatori, menționează Euronews. Clima, egalitatea și securitatea se află în lista priorităților pentru tinerii care vor merge să voteze pentru prima dată la aceste alegeri parlamentare europene. Schimbările climatice „sunt o amenințare iminentă”, se arată convins un tânăr intervievat de Euronews, care spune că ar dori să își crească viitorii copii într-o lume care va prospera și va fi sănătoasă”. Un recent sondaj făcut IPSOS la comanda Euronews în 18 țări ale UE a confirmat că tinerii consideră că schmbarea climei este cea mai importantă problemă care trebuie soluționată.
Reuters notează că Inflația în Germania a scăzut în martie, susținută de o scădere a prețurilor la energie și alimente, potrivit datelor finale ale biroului federal de statistică. Inflația din cea mai mare economie a Europei a scăzut la 2,3%, cel mai mic nivel din iunie 2021, precizează agenția de presă.
Publicația poloneza Parkiet notează la rândul său că deși în Polonia inflația este sub 2,5%, această tendință nu se va menține mult timp. Inflația a scăzut deoarece, spre deosebire de modelele sezoniere, prețurile alimentelor au scăzut, iar datorită zlotului puternic, prețurile carburanților sunt încă mai mici decât acum un an. Nu există nicio garanție că aceste două efecte extraordinare vor continua, explică Parkiet. Mai important însă este că acele procese de preț care sunt cel mai mult influențate de ratele dobânzilor rămân nestabilizate. Acest lucru se manifestă prin creșterea rapidă continuă a prețurilor serviciilor și creșterea prețurilor la mărfurile nealimentare. Și aceasta este o problemă pe care am văzut-o deja în 2019, care a fost umbrită de ceva timp de șocurile de aprovizionare legate de pandemie și războiul din Ucraina. Așa cum Consiliul de Politică Monetară ar fi trebuit să reacționeze atunci, dar nu a făcut-o, ar fi o greșeală să ignorăm aceste procese de preț acum, analizează Parkiet tendințele economice poloneze.
