Președintele în exercițiu al OSCE, la Chișinău: Vom identifica pași concreți pentru soluționarea conflictului transnistrean
Singura cale de soluționare a conflictului transnistrean nu este decât cea pașnică, complexă și de durată în toate aspectele sale. Declarația a fost făcută de președintele în exercițiu al OSCE, Ian Borg, în cadrul unei conferințe de presă susținută împreună cu viceprim-ministrul Mihai Popșoi. În acest sens, Ian Borg a menționat că activitatea misiunii OSCE se va axa pe identificarea pașilor concreți pentru a consolida încrederea și dialogul constructiv între părți, pentru ca procesul de soluționare a conflictului să avanseze pe toate nivelele.
„Promovarea păcii și facilitatea dialogului este o prioritate a OSCE, suntem angajați să lucrăm pentru obținerea a unei soluții de durată din regiunea OSCE. Vizita mea de astăzi are intenția de a reafirma angajamentul nostru puternic și suport pentru procesul de reglementarea transnistrean. Malta sprijină o soluție pașnică, complexă și de durată a conflictului în toate aspectele sale. În baza suveranității și integrității teritoriale a R. Moldova în frontierele sale recunoscute la nivel internațional cu statut special pentru Transnistria”, a declarat Ian Borg.
Vicepremierul Mihai Popșoi a spus că țara noastră are sprijinul comunității internaționale în ceea ce privește soluționarea conflictului transnistrean. Oficialul moldovean a mulțumit misiunii OSCE pentru eforturile depuse în facilitarea dialogului și sprijinul constant oferit pentru protecția drepturilor omului în contextul deciziilor așa-ziselor autorități de la Tiraspol împotriva cetățenilor moldoveni.
„Am făcut un schimb de opinii legat de reglementarea transnistreană. Suntem pe aceeași undă - cu toții ne dorim o reglementare pașnică și durabilă. R. Moldova rămâne ferm angajată în soluționarea pașnică a conflictului, aceasta fiind unica opțiune pe care o vedem noi. R. Moldova reiterează cu fermitate că necesitatea retragerii trupelor și munițiilor ruse din regiunea transnistreană. Acesta este o poziție cât se poate de clară și contăm pe sprijinul partenerilor din comunitatea internațională pentru a crea circumstanțele care va grăbi acest proces”, a conchis Mihai Popșoi.
Pe parcursul ultimilor 30 de ani, conflictul transnistrean a fost instrumentat de către Federația Rusă pentru a-și crește influența în regiune și exercita presiune asupra autorităților de la Chișinău. Diferendul transnistrean deține un rol important pe agenda de politică internă și externă a Republicii Moldova. Deși procesul de negocieri pe marginea acestui conflict a cunoscut anumite progrese de-a lungul timpului, rezultate notabile în direcția reglementării acestuia nu au fost înregistrate.
În ultimele trei decenii, autoritățile de la Tiraspol au manifestat puțin interes în soluționarea conflictului și mai degrabă s-au eschivat de la găsirea unei soluții avantajoase pentru toate părțile implicate. Acestea beneficiază de susținerea economică, politică și militară a Kremlinului.
Un mecanism complex de soluționare a conflictului a fost lansat în anul 2005 și presupunea o platformă de negocieri diplomatice referitoare la statutul regiunii transnistrene. Platforma a căpătat denumirea de Formatul „5+2“, incluzând reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului ca parți în negocieri, Rusia, Ucraina și OSCE ca mediatori, iar Uniunea Europeană și Statele Unite au obținut statutul de observatori.
Negocierile în formatul „5+2” nu au reușit să avanseze procesul de soluționare a conflictului din stânga Nistrului pe dimensiunea coșului trei, ce ține de problemele de ordin politic și de securitate. Ultima ședință în formatul „5+2" a avut loc în anul 2019.
Anul trecut, președinta Maia Sandu a declarat că Formatul „5+2” privind rezolvarea conflictului transnistrean nu mai este funcțional din cauza războiului în Ucraina. Mai mult, șefa statului a cerut de nenumărate ori retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană.
„Pentru noi există o singură formă de soluționare a conflictului transnistrean și asta este forma pașnică. Acest format (n.r. formatul 5+2) nu este funcțional și nu văd cum ar fi funcțional ținând cont de ce se întâmplă (…) Nu este treaba Rusiei ce se întâmplă în Republica Moldova, nu vreau să intru în detalii cum trebuie să rezolvăm conflictul, armata rusă trebuie să își ia armata de acolo”, a declarat Sandu.
Vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a declarat la primul Forum de Reintegrare a Republicii Moldova, desfășurat pe 11 aprilie curent la Chișinău că fără pace în Ucraina este dificil să vorbim despre reglementarea problemei transnistrene. Potrivit oficialului, autoritățile de la Chișinău au obligația de a-și coordona acțiunile pe care le întreprind cu partenerii internaționali.
„Pașii pe care îi facem să fie coordonați cu partenerii și prietenii noștri din exterior. Avem o obligație politică morală în momentul de față, ca și stat candidat, că acei pași pe care noi îi considerăm legitimi în procesul de reintegrare să fie totuși coordonați și analizați. Consecințele acestor pași, de asemenea, trebuie calculate și gândite”, a punctat Oleg Serebrian.
Totodată, potrivit lui, integrarea regiunii ar trebui corelată cu integrarea europeană. „Cu toate că aceste procese nu pot fi sincronizate și fiecare merge cu pasul său natural, e important să avem un dialog cu Tiraspolul și pe dosarul european”, a spus Serebrian, anunțând că, în scurt timp, ar putea fi creat un grup cu reprezentanți din Chișinău și Tiraspol pentru discuțiile privind integrarea europeană.
La rândul său, reprezentanta specială a Uniunii Europene în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană, Dorota Dlouchy-Suliga, a opinat că aderarea la Uniunea Europeană și reintegrarea Republicii Moldova sunt procese diferite. Potrivit oficialului, integrarea europeană nu este un proces de soluționare a conflictelor, dar ar putea avea și acest efect.
