Revista presei//Ce se întâmplă dacă Republica Moldova pierde șansa europenizării și care este impactul reformării instituțiilor cheie care reglementează piața muncii
Dacă Republica Moldova pierde șansa europenizării va intra într-o formă de sărăcie, reformarea instituțiilor cheie care reglementează piața muncii demonstrează deja primele rezultate și demersurile Primăriei Chișinău privind returnarea din bugetul de stat a 50% din contribuțiile financiare ale capitalei nu au cum să fie acceptate – sunt unele subiecte din presă trecute în revistă de Victoria Popa.
Într-o emisiune la TVR Moldova, expertul în afaceri strategice, Iulian Fota, a evidențiat că singura șansă pentru Republica Moldova este o integrare corectă într-un spațiu economic mai larg, în care calitățile și avantajele economice ale cetățenilor să fie valorificate.
În opinia expertului, dacă Republica Moldova pierde șansa europenizării va ajunge înapoi pe orbita Moscovei, într-o stare de sărăcie accentuată, într-o formă de conducere oligarhică, o formă mult mai urâtă și mai gravă decât ce a fost pe perioada lui Plahotniuc, oamenii nu vor mai putea avea drepturi, adică teoretic ele vor fi scrise în Constituție, dar nimeni nu va ține cont de ele, pentru că banul va dicta totul. În justiție vor câștiga cei care au bani, lucruri pe care le-am mai trăit în comunism, dar va fi mult mai rău. Dacă Republica Moldova pierde șansa europenizării va intra într-o formă de sărăcie, pentru că nu va veni nimeni să investească și să bage bani într-o țară care devine o gaură neagră pe harta Europei. Referindu-se la referendum, Iulian Fota a accentuat că acesta este extrem de sensibil și trebuie utilizat cu înțelepciune. În opinia expertului, organizarea trebuie să fie perfectă și trebuie să fie clar ce vrei să obții prin referendum. „Referendumul este un instrument foarte puternic al democrației, pentru că oamenii se exprimă și votează”, a declarat expertul în afaceri strategice, Iulian Fota.
Moldova 1 publică un interviu cu ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, care a spus că reformele din domeniul social și a pieței muncii joacă un rol crucial în parcursul european al Republicii Moldova. Integrarea țării la blocul comunitar impulsionează autoritățile să modernizeze sistemul de inspecție a muncii și piața forței de muncă, aducându-le în concordanță cu standardele europene. Potrivit oficialului, în prezent, Republica Moldova se află în faza de evaluare a cadrului legal și instituțional din domeniul muncii, iar reformarea instituțiilor cheie care reglementează piața muncii demonstrează deja primele rezultate.
TV8 publică declarația fostului șef al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM), Oleg Tofilat, din cadrul unei emisiuni, care a venit cu noi explicații privind motivele demisiei de la cârma Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”. Tofilat a enumerat și explicat cele trei motive care au stat la baza deciziei, printre care divergențele avute cu guvernarea, problemele ce se referă la administrarea corporativă la întreprinderile de stat și activitatea organelor de anchetă și control. Totodată, acesta a menționat că sectorul feroviar din Republica Moldova „va fi într-o situație foarte grea încă 10 - 15 ani”.
Într-un podcast la Europa Liberă, Ministrul Finanțelor, Petru Rotaru, sugerează că demersurile Primăriei Chișinău privind returnarea din bugetul de stat a 50% din contribuțiile financiare ale capitalei nu au cum să fie acceptate. Ministrul a explicat că nu trebuie să fie creată o bulă în care să fie direcționate toate veniturile, pentru că sunt și obligații sociale, inclusiv la Chișinău. Petru Rotaru vorbește, în context, despre solidaritate și echitate fiscală, spunând că veniturile pe cap de locuitor ajung la Chișinău aproape la 5000 de lei, în timp ce în alte unități teritorial-administrative acestea sunt mai mici. Este important să fie asigurat un nivel uniform pentru toate autoritățile publice locale, să fie asigurate tuturor cetățenilor minimul de servicii publice, finanțate din bugetul de stat, spune ministrul. Petru Rotaru spune că abordarea Primăriei Chișinău este mai mult „pe aspecte politice” și că „tehnic crede că și Chișinăul înțelege că nu are dreptate.” Potrivit ministrului Finanțelor, de regulă, toate capitalele au o contribuție mai mare în bugetul de stat, deoarece în ele se regăsește cel mai mare număr de agenți economici.
Radio Chișinău scrie că patru partide pro-europene - Platforma DA, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Partidul Schimbării și Liga Orașelor și Comunelor - au format blocul politic „ÎMPREUNĂ”, sub al cărui egidă se vor prezenta la viitoarele alegeri. Decizia a fost luată pe 14 aprilie, la ședința comună a birourilor politice ale celor patru partide.
Inițial, Platforma DA, LOC și Partidul „Schimbării” au creat un bloc politic și electoral pentru participarea în cadrul viitoarelor alegeri prezidențiale și parlamentare. Ulterior, la bloc a aderat și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, formațiune politică condusă de Igor Munteanu.
IPN transmite că transparența decizională în procesul legislativ rămâne un aspect critic, aceasta fiind afectată și de rulajul modificărilor ordinii de zi. Potrivit analiștilor Promo-LEX, aproximativ 94% din ordinea de zi a ședințelor plenare din 11-12 aprilie a fost modificată, ceea ce a avut un impact semnificativ asupra procesului decizional și a înțelegerii de către deputați a proiectelor examinate și votate. Potrivit experților Promo-LEX, peste 31% din proiectele votate în aceste ședințe au fost afectate de lipsa transparenței decizionale. Acest lucru s-a reflectat în mai multe moduri. Unul dintre ele ține de nepublicarea și nerespectarea termenului prevăzut pentru prezentarea recomandărilor părților interesate au fost printre principalele probleme. În cazul a cinci proiecte de lege nu au fost publicate actele aferente și nu s-au respectat termenele prevăzute pentru consultări și feedback din partea părților interesate. Mai mult, unele proiecte au fost examinate într-un timp neadecvat, cu consecințe asupra transparenței și participării publicului în procesul legislativ.
Ziarul de Gardă scrie despre lista cadourilor protocolare primite de președinta țării, Maia Sandu, în primul trimestru al anului 2024, perioada ianuarie-martie, pe care a publicat-o Președinția Republicii Moldova. În listă se regăsesc un covor de lână în stil popular tradițional, o icoană placată cu aur de 24 K și argint, o brățară, un pandativ și mai multe cărți și suvenire. Astfel, șefa statului a primit opt cadouri în sumă totală de 31 445 de lei. Cadourile au fost trecute în proprietatea Aparatului Președintelui R. Moldova.
News Maker anunță că în orașul italian Verona are loc expoziția internațională Vinitaly. Iar Republica Moldova participă în calitate de oaspete de onoare la standul de țară al Ministerului italian al Agriculturii. Precizările au fost făcute de ministrul Agriculturii de la Chișinău Vladimir Bolea. Potrivit oficialului, vinurile Moldovei vor fi degustate timp de patru zile pentru prima oară la Vinitaly. Circa zece companii vinicole din Republica Moldova participă la expoziție.
Jurnal.md informează că la Grădina Botanică din Chișinău a fost inaugurată „Insula lalelelor", o expozitie inedită cu peste 3000 de flori din Tarile de Jos. Florile au fost plantate în toamna anului trecut de ambasadorul Regatului Țărilor de Jos la Chișinău și președintele Republicii Moldova. Un soi de lalele a fost numit chiar în cinstea Maiei Sandu de către producătorul olandez de lalele Murara Plants, în colaborare cu Muzeul Mondial al Solurilor, pentru a marca vizita de atunci a președintei R. Moldova în Țările de Jos.
