Revista presei internaționale: Cum va răspunde Israelul la atacul fără precedent din partea Iranului? Congresul SUA presat să voteze ajutorul militar pentru Israel și Ucraina
Presa internațională comentează pe larg impactul atacurilor aeriene ale Iranului împotriva Israelului lansate în noaptea de duminică, urmărind îndeaproape cum ar urma să răspundă atacurilor autoritățile de la Tel Aviv. Mai multe publicații scriu că aceste lovituri aeriene pun presiune pe Congresul American de a oferi sprijin militar Israelului, dar și Ucrainei unde situația a devenit extrem de complicată pentru armata națională. Inundațiile din regiunile ruse situate în zona râului Ural și dezastrul pe care l-au provocat acestea sunt alte teme reflectate de presa străină răsfoită de Lidia Petrenco.
Atac aerian fără precedent efectuat de Iran împotriva Israelului în noaptea de sâmbătă spre duminică, titrează Le Monde. Publicația precizează că Teheranul a lansat peste 300 de drone și rachete spre Israel atât din Iran, precum și de la bazele grupurilor sale aliate din Irak, Siria și Yemen. A fost un răspuns la un alt atac aerian care a distrus consulatul Iranului din capitala Siriei Damasc pe 1 aprilie, atribuit statului evreu, notează Le Monde. Cu ajutorul aliaților americani, britanici, francezi și iordanieni, Israelul a reușit să doboare 99% dintre dronele și rachetele iraniene fără să fie ucis vreun cetățean de al său.
Cum au reușit israelienii să doboare aproape toate dronele și rachetele iraniene și ce se va întâmpla acum în Orientul Mijlociu? - se întreabă BBC. Israelul, care a ratat atacul Hamas în urmă cu șase luni, era acum pregătit și capabil, cu sprijinul aliaților să combată acțiunile unui inamic mult mai serios, constată serviciul britanic de presă. Cum va răspunde Israelul? – se întreabă BBC, subliniind poziția ministrului israelian al Apărării Yoav Gallant, potrivit căruia, confruntarea cu Iranul nu s-a încheiat încă. Cabinetul de război încearcă să dezvolte o opțiune pentru o lovitură pe teritoriul iranian care să nu ducă la escaladare, iar una dintre opțiunile aflate în discuție este un atac asupra instalațiilor nucleare, notează BBC. Între timp, șeful Statului Major General al Forțelor Armate iraniene, generalul Mohammad Bagheri, a emis o amenințare: dacă Israelul ia măsuri de răzbunare, „următoarea noastră operațiune va fi mult mai mare”. De asemenea, el amenință că va ataca bazele americane din Orientul Mijlociu dacă răspunsul israelian va primi sprijin american, transmite BBC.
The Times of Israel notează că după mai bine de trei ore de deliberări în după amiaza zilei de ieri, autoritățile de la Tel Aviv nu au decis deocamdată cum vor răspunde atacurilor. Și asta în condițiile în care aliații americani au îndemnat Israelul să reacționeze prudent pentru a evita o escaladare a conflictului, explică publicația. Însuși președintele american Joe Biden i-a cerut premierului israelian Benjamin Netanyahu să „gândească atent și strategic”, asupra răspunsului asupra căruia Israelul ar urma să convină până la sfârșitul zilei de astăzi, mai scrie The Times of Israel.
Ceea ce a realizat Iranul lansând dronele și rachetele sale asupra Israelului este să demonstreze adevărata amploare a impotenței sale militare, opinează The Telegraph. Potrivit publicației, doar una dintre cele aproximativ trei sute de drone și rachete trase de iranieni asupra Israelului a reușit să-și atingă ținta, majoritatea fiind distruse cu mult înainte de a se apropia de teritoriul israelian. Nu este deloc surprinzător că prima încercare a Iranului de a intra în confruntare directă cu Israelul a suferit o înfrângere zdrobitoare, concluzionează The Telegraph.
Atacul Iranului părea planificat pentru a minimiza victimele, maximizând în același timp spectacolul, titrează CNN. Un război în umbră de zeci de ani a izbucnit peste noapte, în timp ce dronele și rachetele iraniene au luminat cerul nopții din Israel și Cisiordania ocupată. Pentru aproximativ patru ore, lumea și-a ținut respirația în timp ce armele șuierau pe cerul nopții. Erau bile de foc plutind deasupra capului, în timp ce privitorii din trei țări diferite filmau imagini care păreau să amintească de începutul unui război apocaliptic. Operațiunea a fost foarte coregrafiată, aparent concepută pentru a minimiza victimele, maximizând în același timp spectacolul, observă publicația americană. Totuși, Iranul trebuia să încerce să evite declanșarea unui război total, remarcă CNN. Economia sa a cedat sub greutatea sancțiunilor din epoca lui Trump și există o nemulțumire tot mai mare pe străzile sale cu privire la politicile represive ale guvernului, comentează publicația americană.
Epravda relatează că prețurile petrolului scad pe fondul pagubelor limitate cauzate de atacul Iranului asupra Israelului. Prețurile petrolului au scăzut, deoarece participanții de pe piață au redus primele de risc în urma atacului Iranului asupra Israelului, explică publicația. Atacul, care a implicat peste 300 de rachete și drone, a fost primul atac asupra Israelului al unei alte țări în trei decenii, stârnind îngrijorări cu privire la escaladarea conflictului regional care afectează traficul de petrol prin Orientul Mijlociu, menționează Epravda.
În urma atacurilor aeriene a crescut presiunea asupra speakerului camerei reprezentaților din Congresul american, Mike Johnson, de a supune votului proiectul privind acordarea sprijinuluii militar atât pentru Israel, cât și pentru Ucraina, constată Associated Press. Johnson spune că în zilele următoare Camera va vota un proiect de lege în sprijinul Israelului, fără să precizeze dacă acesta va include și ajutorul pentru Kiev, menționează The New York Times. NBC News îl citează pe președintele Comitetului de Informații al Camerei, Mike Turner, potrivit căruia în Camera Reprezentanților există tot mai mult sprijin pentru a pune la vot în această săptămână finanțarea ajutorului militar pentru Ucraina.
Între timp, presa ucraineană scrie că situația de pe front devine din ce în ce mai complicată. Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a anunțat aseară că cea mai grea situație se atestă în regiunea Donețk din estul Ucrainei, transmite Unian. Conducerea militară rusă și-a stabilit obiectivul de a captura până pe 9 mai localitatea Chasiv Iar, situată la vest de orașul Bakhmut ocupat de ruși în urmă cu un an, a declarat comandantul șef al Ucrainei Oleksandr Syrskyi, citat de Kyiv Independent.
Presa străină continuă să urmărească inundațiile din sudul Rusiei, după ce mai multe baraje au cedat sub presiunea ploilor abundente și zăpezii topite. The Moscow Times relatează din orașul Orienburg, unde, potrivit autorităților au fost inundate aproape 4.000 de case și blocuri. În unele locuri, apa a ajuns la partea superioară a parterului, precizează publicația. Lyudmila Borodina, lucrător medical, a spus că stă la rude și se teme să vadă cum arată casa ei după ce nivelul apei a început să scadă, temându-se totodată că nu va primi ajutor oficial. "Desigur, [simt] frică. Pentru că totul va fi umed în interior, totul se va prăbuși. Și pur și simplu nu există încredere că cineva te va ajuta."
Reuters notează că duminică nivelul apei în râul Ural care străbate orașul a început să scadă, au declarat oficialii. Totuși, apele au continuat să crească brusc în regiunea rusă Kurgan, la est de Orenburg și, de asemenea, la granița cu Kazahstanul. Oficialii au declarat agenției de presă de stat TASS că mai multe așezări de-a lungul râului Tobol ar urma să fie inundate în următoarele două zile.
Conturile de pe mai multe rețele sociale legate de Kremlin au desfășurat o campanie între 6 și 12 aprilie în sprijinul acțiunilor autorităților în timpul inundației din Orsk, potrivit analizei Bot Blocker, transmite publicația rusă Agenstvo. Boții, în special, i-au certat pe cei care au criticat autoritățile pentru „obrăznicia” lor și l-au apărat pe Putin, care nu a venit la Orsk, mai scrie Agenstvo. Boții au susținut, în general, acțiunile Ministerului Situațiilor de Urgență, au explicat cauzele inundației prin factori naturali și au contestat rapoartele despre lipsa de asistență a victimelor și încercările autorităților de a împiedica mitingul de protest de la Orsk, observă publicația. Conturile legate de Kremlin au răspuns în primul rând la publicațiile mass-media ruse independente și mass-media străină. Ei au lăsat, de asemenea, comentarii la postările politicianului Lyubov Sobol și canalelor de opoziție, precizează Agenstvo.
