Revista presei internaționale: Săptămână decisivă pentru ajutorul SUA promis Ucrainei; Comunitatea internațională – cu ochii pe Israel
Presa internațională comentează situația din Orientul Mijlociu unde Israelul se pregătește să răspundă atacurilor aeriene la care a fost supus din partea Iranului în noaptea de sămbătă spre duminică. Publicațiile de la Kiev fac diferență între felul în care aliații occidentali au ajutat Israelul să combată atacurile iraniene și modul în care sprijină Ucraina să facă față agresiunii militare ruse. Presa străină descrie și protestele din Georgia, după ce guvernarea de la Tbilisi a decis să revină la dezbaterile asupra unui proiect de lege, care în opinia opoziției ar urma să îngrădească dreptul la exprimare. Iar în sudul Federației Ruse, inundațiile continuă să facă ravagii, scriu publicațiile internaționale. Lidia Petrenco a selectat câteva dintre cele mai importante articole dedicate acestor evenimente și relatează.
Publicațiile internaționale urmăresc îndeaproape evoluția conflictului dintre Israel și Iran, după ce în noaptea de duminică Teheranul a lansat primul său atac direct din istorie asupra statului evreu, pe care declară în mod deschis că vrea să îl distrugă. Reuters notează că Israelul s-a confruntat luni cu presiuni crescânde din partea SUA și celorlalți aliați care i-au cerut să dea dovadă de reținere pentru a evita o escaladare a conflictului în Orientul Mijlociu. Și asta, în timp ce guvernul de la Tel Aviv analizează modul în care ar urma să răspundă atacurilor iraniene. Israelul cântărește răspunsul la atacul Iranului, titrează Deutsche Welle. Șeful Statului Major al Forțelor de Apărare Israelului, generalul Herzi Halevi, a avertizat luni că atacul Iranului cu rachete și drone asupra țării cu o zi mai devreme, care a provocat ușoare pagube unei baze aeriene, „va primi un răspuns”, relatează Times of Israel. Comentariile au fost făcute în timp ce s-a întâlnit cu soldați la o bază aeriană din sudul Israelului, unde patru rachete balistice iraniene au fost lovite în timpul atacului de duminică dimineața, precizează publicația. Iranul spune că este dispus să dea dovadă de reținere în timp ce SUA presează Israelul pentru „stabilitate regională”, potrivit unui alt articol, apărut în Times of Israel. „Iranul nu încearcă să intensifice tensiunile în regiune”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Naser Kananí, la Teheran, citat de EFE. Teheranul a demarat eforturi diplomatice și s-a angajat în discuții cu cel puțin nouă țări în urma atacului, remarcă EFE. Ministrul iranian de externe Hosein Amir Abdollahian a purtat discuții cu omologii din Rusia, Qatar, India, Malta, Egipt, Arabia Saudită, Siria, Turcia și Uniunea Europeană, precizează agenția de presă. The New York Times amintește că din 2015, SUA, Europa, Rusia și China au lucrat împreună la un acord care să limiteze programul nuclear al Iranului. Acum însă aceste aranjamente nu mai sunt valabile, iar creșterea tensiunilor dintre marile puteri mondiale riscă să creeze un precedent periculos, constată publicația.
Între timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski s-a arătat convins că țările lumii libere pot proteja Ucraina de teroarea Kremlinului folosind exemplul Israelului, care nu este membru NATO, dar a reușit, cu ajutorul alianților, să respingă în proporție de 99 la sută atacul aerian lansat asupra teritoriului său, notează Unian. Potrivit liderului de la Kiev este suficientă voința politică a lumii civilizate de a sprijini Ucraina pentru a opri agresorul.
Publicațiiile ucrainene relatează despre noi ajutoare militare promise Kievului de către aliații săi europeni. Ukrinform informează că Norvegia va transmite Ucrainei un număr semnificativ de avioane de luptă F-16 modernizate, precum a promis luni ministrul norvegian de externe, Espen Bart Eide, în timpul unei conferințe comune cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba. Diplomatul norvegian a menționat că pregătirea piloților de război ucraineni este în desfășurare și că va fi livrat sprijin suplimentar pentru a spori capacitatea Ucrainei de a lovi mai adânc în spatele liniilor inamicului. Kyiv Independent scrie că Germania, Țările de Jos și Canada vor furniza Ucrainei drone, în timp ce Lituania va aloca fonduri suplimentare pentru producția de drone.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), scrie că armata rusă de ocupație pregătește o mare ofensivă la începutul verii în Ucraina. Dacă până la acel moment Statele Unite nu deblochează asistența militară pentru Ucraina, operațiunea inamică va deveni o problemă serioasă pentru Forțele Armate ucrainene, atrage atenția ISW.
Camera reprezentanților din Congresul american ar urma să supună votului proiectul de lege care prevede sprijin miltar pentru Ucraina, până la finele acestei săptămâni, relevă The Wall Street Journal. Pe măsură ce războiul la scară largă continuă în Ucraina, președintele Camerei, Mike Johnson, intenționează să introducă proiecte de lege separate pentru a finanța statul ucrainean, Israelul și Taiwanul, pentru a ieși din impasul legat de pachetul de ajutor de 95 de miliarde de dolari, care a fost deja aprobat de Senat, remarcă publicația.
În timp ce opinia publică este în așteptarea unei decizii a congresului american privind ajutorul substanțial de peste 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina, tranșă blocată de republicanii din Congres timp de mai multe luni, presa internațională urmărește cu atenție desfășurarea procesului penal prin care trece liderul republicanilor, Donald Trump. Este primul dosar penal în care e acuzat un fost președinte al Statelor Unite, care va remodela campania prezidențială, notează Axios. Cel puțin patru zile pe săptămână, Trump va trebui probabil să se prezinte în instanță, confruntându-se cu acuzații de falsificare a unor acte comerciale pentru a ascunde că a plătit o vedetă porno chiar înainte de alegerile din 2016, amintește publicația. Potrivit ABCnews sondajele arată că datele electorale s-ar putea schimba semnificativ dacă Trump va fi condamnat. Donald Trump a devenit luni primul fost președinte care a fost judecat vreodată pentru presupuse fapte penale -- un moment istoric care ridică întrebări cheie pentru campania sa din 2024 pentru Casa Albă, conchide ABCnews.
Mai multe publicații străine scriu că deputații georgieni s-au luat ieri la bătaie din cauza unui proiect de lege care ar urma să oblige organizațiile societății civile, finanțate din străinătate, să se înregistreze ca "agenți străini". Proiectul a fost înaintat de partidul de guvernământ, care e acuzat de opoziție că vrea să îngrădească dreptul la exprimare adoptând o lege similară celei aprobate în Rusia cu mai bine de zece ani urmă, relatează interpressnews. Proiectul de lege a atras îngrijorări semnificative atât din partea Uniunii Europene, cât și din partea cetățenilor georgieni, care au manifestat luni în apropierea clădirii Parlamentului, unde aveau loc dezbateri aprinse, notează publicația. Premierul Irakli Kobakhidze i-a acuzat pe diplomați că au intervenit activ în discursul politic al țării, dictand ce legi trebuie să adopte sau să respingă parlamentul și a transmis o invitație pentru un dialog public pentru a discuta aceste preocupări, transmite, publicația georgiană messenger.
În atenția presei, rămân consecințele inundațiilor catastrofale din sudul Rusiei, care au lăsat deja mi de oameni fără locuințe. Acum apele riscă să iasă din albia râului Tom din sud-vestul Siberiei și să spargă barajul din zona orașului Tomsk, relatează The Moscow Times. Între timp, capitala regiunii Kurgan din sudul Câmpiei Siberiei de Vest începe să fie inundată de râul Tobol, iar autoritățile locale i-au îndemnat pe localnici să se evacueze din timp, relatează BBC.
