Revista presei internaționale: În așteptarea sâmbetei cruciale pentru războiul din Ucraina; Soarta Ucrainei, dar și tulburările din Orientul Mijlociu – abordate azi la summit-ul G7
Presa internațională descrie urmările noilor atacuri cu rachete lansate de Rusia asupra infrastructurii civile din Ucraina. Publicațiile străine transmit că actuala criză de muniții și de sisteme de apărare antiaeriană cu care se confruntă armata ucraineană, va fi abordată la summitul NATO-Ucraina și la reuniunea liderilor din țările grupului G7. Presa europeană continuă să urmărească între timp protestele din Georgia față de adoptarea legii agenților străini, dar și manifestațiile din Grecia unde mii de oameni au iești în stradă demonstrând împotriva creșterii șomajului și problemelor economice ale țării. Relatează Lidia Petrenco.
Cel puțin 17 persoane au murit și peste 60 au fost rănite după ce trei rachete rusești au lovit ieri o zonă rezidențială din orașul Cernigov din nordul Ucrainei, transmite Kyivindepenent. Potrivit publicației a fost distrusă o clădire cu opt etaje și avariate alte patru blocuri, un spital, o instituție de învățământ superior și zeci de mașini. „Acest lucru nu s-ar fi întâmplat dacă Ucraina ar fi primit suficiente sisteme de apărare aeriană și dacă lumea ar fi avut mai multă determinare de a contracara teroarea rusă”, a declarat citat de Kyivindepenent președintele țării, Volodimir Zelenski.
Ukrinform scrie că problema furnizării rachetelor și sistemelor antiaeriene pentru Ucraina urmează a fi abordată mâine la reuniunea Consiliului NATO-Ucraina, convocată la cererea liderului de la Kiev. Aceeași publicație precizează că participanții la reuniune vor discuta inclusiv despre achiziția și livrarea munițiilor de artilerie. Agenția France Press notează în același timp că șeful executivului de la Berlin Olaf Scholz le-a cerut miercuri europenilor să urmeze exemplul Germaniei, care va trimite Ucrainei un nou sistem de apărare antiaeriană Patriot.
Presa americană relatează între timp că sămbătă Congresul SUA ar urma să pună la vot mult așteptatul proiect privind finațarea ajutorului militar pentru Ucraina, amânat timp de mai multe luni din cauza unor disensiuni între democrați și republicani. Potrivit CBS news, Republicanii au dezvăluit miercuri prevederile a trei proiecte de lege care fac parte dintr-un plan complex al președintelui Camerei Reprezentanților Mike Johnson privind acordarea sprijinului aliaților americani. Al patrulea proiect de lege este orientat spre abordarea altor priorități de politică externă. Această măsură ar permite vânzarea activelor înghețate ale oligarhilor ruși, ar putea forța vânzarea TikTok și ar autoriza sancțiuni mai stricte împotriva Rusiei, Chinei și Iranului, explică CBSnews. Republicanii Camerei sunt, de asemenea, așteptați să elibereze un proiect de lege de securitate a frontierei care ar fi luat în considerare separat. Johnson a spus că le va acorda parlamentarilor 72 de ore pentru a revizui legislația, procedura de vot urmând să aibă loc sâmbătă, precizează CBSnews.
Potrivit The Hill, proiectul de lege presupune alocarea a 61 de miliarde de dolari în legătură cu războiul din Ucraina, inclusiv 23 de miliarde de dolari pentru a suplini stocurile americane. Actualul proiect de lege al Camerei prevede o asistență economică de peste 9 miliarde de dolari sub formă de împrumut. În plus, documentul îi cere președintelui SUA să furnizeze Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune ATACMS, precizează The Hill.
The New York Times scrie că soarta Ucrainei, dar și tulburările din Orientul Mijlociu, vor fi principalele subiecte abordate azi la summit-ul G7 din Italia, unde se vor întruni miniștrii de externe ai celor mai industrializate 7 state ale lumii: Italia, Canada, Franța, Germania, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite. Întâlnirea va avea loc în timp ce liderii mondiali încearcă să limiteze consecințele tot mai mari din războiul dintre Israel și Hamas. Mai nou, ei caută să convingă Israelul să nu escaladeze conflictul cu Iranul în urma atacurilor asupra Israelului din weekend, care a produs puține pagube, dar a implicat sute de rachete și drone și a provocat apeluri în Israel pentru un răspuns pedepsitor. În ajunul summitului, președintele francez Emmanuel Macron i-a îndemnat miercuri pe omologii săi din Uniunea Europeană să intensifice sancțiunile împotriva Iranului, deoarece crește îngrijorarea că atacul său fără precedent asupra Israelului ar putea alimenta un război mai larg în Orientul Mijlociu, notează Independent.
Între timp, presa europeană relatează despre protestele care au continuat miercuri în Georgia, unde parlamentul a votat în prima lectură proiectul legii, care ar urma să oblige mass-media și organizațiile necomerciale finanțate din străinătate să se înregistreze ca "agenți străini". "A treia noapte de protest demn împotriva adoptării legii ruse! – relatează Interpressnews. Publicația locală citează un mesaj transmis de președintele Georgiei, Salome Zurabishvili care a scris pe o rețea de socializare că 83 de parlamentari au votat împotriva viitorului european al țării, însă poporul e cel care câștigă în cele din urmă. Clubul Diplomaților din Georgia”, care reunește foști diplomați georgieni, a emis o declarație comună prin care condamnă propunerea de „Lege a agenților străini” inițiată de Guvernul GD și își exprimă solidaritatea față de cetățenii care protestează împotriva legii, notează portalul georgian Civil. În declarație, diplomații subliniază că „Georgia se află la o răscruce istorică” și spun că „dacă vor fi realizate reforme democratice, Georgia va deveni membră a UE în doar șase ani”. Totuși, diplomații notează că, în loc să pună în aplicare reforme, guvernul GD sabotează calea europeană a Georgiei, constată publicația. Jucători de frunte din echipa națională de fotbal masculină a Georgiei au susținut protestele în masă declanșate de controversatul proiect de lege, criticat pentru că reflectă o lege represivă a Rusiei, notează The Guardian. Jaba Kankava, căpitanul echipei naționale de fotbal a Georgiei, care s-a calificat recent la Euro 2024, primul său turneu major, a postat o fotografie pe Instagram cu doi protestatari care se uită în jos la poliție, adăugând: „La naiba cu Rusia”. O mulțime de alți jucători ai echipei naționale, printre care Giorgi Mamardashvili, care este portar pentru Valencia în La Liga Spaniei, au postat, de asemenea, ceea ce păreau a fi mesaje coordonate pe rețelele de socializare, observă The Guardian. Azeritimes scrie că Președintele georgian promite să pună veto asupra proiectului de lege privind „influența străină”, potrivit unei declarații făcută de șeful statului la o întâlnire cu reprezentanții corpului diplomatic acreditați la Tbilisi.
Proteste de amploare au avut loc și în Grecia, transmite Euronews menționând că mii de oameni au manifestat la Atena și Salonic împotriva creșterii șomajului și costului vieții. Confederația Generală a Muncii din Grecia, a condus grevele pentru a cere restabilirea drepturilor de negociere colectivă care au fost anulate în urmă cu mai bine de un deceniu în timpul unei crize financiare severe, precizează postul paneuropean de televiziune. Grevele organizate la inițiativa celui mai mare sindicat din Grecia au perturbat serviciile de transport public și au lăsat miercuri unele spitale de stat să funcționeze cu personal de urgență în Atena și în alte localități, a scris publicația elenă Ekatimerini. La demonstrația din centrul Atenei, care s-a încheiat pașnic, au participat câteva mii de protestatari, scandând „Drepturile noastre nu sunt utopie”, relatează publicația locală. Lucrătorii din parcurile publice s-au alăturat, de asemenea, grevei și protestelor, împreună cu șoferii de livrare de alimente care au trecut pe lângă parlament cu motociclete, ridicând rachete de fum roșu. Poliția a declarat că aproximativ 4.000 de protestatari s-au alăturat miercuri la un miting în al doilea oraș ca mărime al Greciei, Salonic, precizează Ekatimerini.
