Alexei Buzu despre provocările pieței muncii din Republica Moldova: „Sperăm că anul 2024 va fi unul mult mai bun din perspectiva dezvoltării economice”
Republica Moldova se confruntă cu problema salariilor mici, migrația forței de muncă. De asemenea, există discrepanțe dintre cerințele angajatorilor și calificările disponibile pe piața muncii, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1. Oficialul și-a exprimat speranța că anul curent va fi unul mai productiv din punct de vedere economic.
„Avem probleme structurare legate de demografie, deci cu toții cunoaștem, încă mulți cetățeni de ai noștri optează să găsească un loc de muncă în afara țării. Noi am avut și perioade când economia nu s-a dezvoltat atât de bine, abia în 2023 ne-am revenit un pic. Noi sperăm că anul 2024 va fi unul mult mai bun din perspectiva dezvoltării economice”.
Potrivit oficiului de statistică al Uniunii Europene, Eurostat, salariații din Republica Moldova au fost achitați anul trecut cu circa 4 euro sau aproximativ 80 de lei pe oră. Altfel spus ei au fost remunerați lunar cu circa 12.300 de lei, poziționând țara noastră printre cele mai slab plătite din Europa, arată datele Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene.
Sunt mai mulți factori care împiedică creșterea salariilor pentru cetățenii moldoveni. Este vorba, în special, despre lipsa de investiții, dar productivitatea muncii foarte scăzută din cauza tehnologiilor învechite, este de părere expertul economic, Veaceslav Ionița.
„În opinia cel mai bine au răspuns cetățenii noștri atunci când oamenii au fost întrebați de ce au plecat din țară, Salariul crește, dacă îl calculăm în euro, anul acesta salariul va ajunge la 740 de euro, comparativ cu 35 cât era în anul 2000, adică a crescut de peste 20 de ori, nominal. În valoare reală a crescut mai puțin, dar am fost și rămânem, din nefericire, cea mai săracă țară din Europa. Acest lucru este cauzat de câțiva factori. Prima este productivitatea muncii foarte scăzute. Altfel spus, un angajat la noi, din nefericire, fiindcă utilajele sunt învechite, tehnologiile nu sunt moderne, investițiile sunt foarte mici, are o producție anuală de circa un milion de lei, ceea ce este extrem de puțin”.
În această ordine de idei, ministrul Alexei Buzu a subliniat că Uniunea Europeană a alocat Republicii Moldova 2 milioane de euro pentru formarea și dezvoltarea pieței muncii. Proiectul vizează îmbunătățirea eficienței și integrității a două instituții principale: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și Inspecția Muncii. Aceste reforme sunt esențiale pentru creșterea ratei de ocupare și asigurarea unor condiții de muncă care se încadrează în câmpul legal, a mai declarat ministrul.
„Acest program vine să susțină eforturile noastre, să ne asigurăm că într-adevăr construim instituții eficiente, instituții integre, că putem să învățăm din practica partenerilor noștri din Uniunea Europeană și mă bucur și eu foarte mult că acum putem să facem acest lucru într-un mod mult mai ușor prin intermediul acestui program”.
În ceea ce privește sectorul de îngrijiri și problemele din ultima perioadă cu asistenții personali din Chișinău, ministrul a explicat că Executivul a intervenit pentru a oferi sprijin imediat celor afectați și planifică crearea unui serviciu alternativ de îngrijire personală.
„Noi am încercat să identificăm soluții cât mai rapid posibil, deci pentru luna martie am oferit acele plăți compensatori pentru cei 1.200 de asistenți personali. Pentru luna aprilie am demarat în ziua de luni aceste plăți. În luna mai, toți acești asistenți personali vor fi reîncadrați în câmpul muncii. Serviciul va fi administrat de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale”.
Despre integrarea europeană și impactul acesteia asupra salariilor, ministrul a subliniat că acest proces nu garantează automat salarii mari, deoarece legislația muncii și reglementările salariale sunt determinate la nivel național. Însă, a îndemnat cetățenii să aibă răbdare pentru că implementarea graduală a reformelor va asigura o integrare eficientă în structurile europene.
