Corespondență//Cum experiența Estoniei contrazice îngrijorările privind integrarea europeană
Înainte de aderarea Estoniei la Uniunea Europeană în 2004, au existat îngrijorări semnificative în rândul estonienilor cu privire la potențialele consecințe ale integrării europene, exact cum există în prezent și în Republica Moldova. De ce aceste îngrijorări s-au dovedit a fi doar mituri și cum experiența Estoniei demonstrează exact opusul acestor îngrijorări, ne explică fostul ambasador al Republicii Moldova la Tallinn, Victor Guzun.
Aceste îngrijorări sau preocupări erau profund înrădăcinate în primul rând, în temerile legate de suveranitate, stabilitate economică, conservare a patrimoniului cultural național și securitate națională. Cu toate acestea, de-a lungul timpului, multe dintre aceste temeri s-au dovedit a fi nefondate sau au fost atenuate de beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană.
Pierderea suveranității a fost o preocupare primordială pentru mulți estonieni. Ei se temeau că aderarea la blocul comunitar ar presupune cedarea controlului asupra legilor și proceselor decizionale ale națiunii lor către Bruxelles. Perspectiva ca autonomia Estoniei să fie umbrită de directivele supranaționale a apărut în discursul public dar și a fost perpetuată constant și de unele forțe antieuropene.
Deși aderarea la UE a implicat delegarea unei anumite autorități de luare a deciziilor către instituțiile europene, Estonia și-a păstrat o suveranitate semnificativă, în special în domenii cruciale precum securitatea națională, educația și politica socială. În plus, Estonia a participat activ la procesele decizionale ale UE, modelând politici care se aliniau intereselor sale. Estonia, fiind una dintre cele mai mici state europene, participă la toate procesele de decizii în cadrul Uniunii Europene.
Incertitudinea economică a fost o altă temă discutată frecvent în perioada de preaderare. Au existat temeri cu privire la modul în care aderarea la UE ar avea impact asupra economiei Estoniei, în special în ceea ce privește concurența cu alte state membre mai mari, mai dezvoltate sau care au fost integrate în comunitatea europeană mult mai devreme.
Este un mit care a fost spulberat în totalitate. Beneficiile economice s-au materializat pe măsură ce aderarea la UE i-a oferit Estoniei acces la vasta piață unică a Uniunii Europene, facilitând investiții străine și oportunități comerciale sporite. După 20 ani de la integrarea în UE, salariul mediu a crescut de aproape cinci ori, fiind în prezent de aproximativ 1900 de Euro.
Identitatea culturală a fost un alt punct major de îngrijorare. Unii estonieni se temeau că apartenența la UE le va dilua identitatea națională și moștenirea culturală. Ei s-au îngrijorat că a face parte dintr-o comunitate mai mare și mai diversă ar eroda caracterul distinctiv al tradițiilor, limbii și obiceiurilor estoniene.
Însă, conservarea culturală estoniană a prosperat în cadrul UE. Departe de a eroda identitatea culturală a Estoniei, aderarea la UE a oferit oportunități de a-și prezenta și păstra moștenirea sa unică pe o scenă mai largă. Programe precum Capitala Europeană a Culturii și sprijinul pentru inițiative culturale au stimulat schimburile care au îmbogățit viața culturală a Estoniei, beneficiind în același timp de diversitatea UE. Chiar în acest an, Tartu, al doilea oras ca marime din Estonia, este Capitala Culturala Europeana, în cadrul careia vor fi organizate mii de evenimente culturale. Sunt absolut sigur că și aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană va face cultura autohtonă mult mai cunoscută pe plan internațional, iar investițiile în proiectele culturale naționale vor deveni foarte consistente.
Preocupările de securitate au adăugat un alt nivel de complexitate în aceste dezbateri. Având în vedere apropierea Estoniei de Rusia și tensiunile istorice din regiune, au existat îngrijorări cu privire la modul în care aderarea la UE ar putea afecta situația de securitate a Estoniei. Unii se temeau că alinierea la blocul comunitar ar putea exacerba tensiunile geopolitice și ar putea lăsa Estonia vulnerabilă la amenințările externe.
Contrar temerilor, securitatea și stabilitatea au fost doar îmbunătățite. Estonia a obținut acces la mecanismele de securitate colectivă și la solidaritate între statele membre, consolidându-și capacitățile de apărare și descurajând potențialele amenințări. Ca parte a Uniunii Europene, Estonia a devenit parte integrantă a unui cadru mai larg de cooperare în probleme de apărare și securitate, promovând pacea și stabilitatea în regiune.
În retrospectivă, temerile și preocupările care au existat inițial cu privire la aderarea Estoniei la UE s-au risipit, pe măsură ce beneficiile tangibile ale integrării au devenit evidente. Drumul parcurs de Estonia în cadrul Uniunii Europene servește drept dovadă a puterii transformatoare a colaborării și cooperării în depășirea provocărilor și poate servi drept un bun exemplu și pentru Republica Moldova.
