Corespondență//Două decenii de la „Big Bang”, primirea simultană a 10 țări în UE; care e barometrul populației?
Săptămâna viitoare, 1 mai 2024, marchează cea de-a 20-a aniversare a extinderii așa-numitul „Big Bang” din 2004 a Uniunii Europene – care a dus la aderarea simultană a Ciprului, Republicii Cehe, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Slovaciei, și Slovenia.
Există astăzi îngrijorări că extinderea în continuarea Uniunii Europene ar putea prezenta riscuri economice și de securitate pentru întreaga structură transncontinentală, dar și pentru statele membre individuale – în special în cazul țărilor din Balcanii de Vest. 45% dintre cei chestionați de institutul de sondaj ECFR consideră că aderarea Ucrainei la UE ar avea un „impact negativ” asupra securității UE, față de 25% care o consideră ca având un „impact pozitiv”. 39% cred, de asemenea, că aderarea Ucrainei ar avea un „impact negativ” asupra securității țării lor – în timp ce doar 24% se așteaptă la un „ impact pozitiv ”.
Aderarea țărilor din Balcanii de Vest prezintă un risc comparativ mai mic, potrivit respondenților sondajului - cu opinie împărțită la 33%, respectiv 23%, între cei care consideră că aceasta are un impact „negativ” sau „pozitiv” asupra securității Uniunii Europene
Există temeri că extinderea ar putea avea un impact asupra puterii politice a UE în lume. Polonia și Danemarca sunt cele mai optimiste în această chestiune, cu o majoritate relativă de 43%, respectiv 35% dintre cetățeni, considerând că aderarea Ucrainei ar avea un impact pozitiv asupra puterii politice a UE în lume – și doar 21% și, respectiv, 19%, se așteaptă la un impact negativ. Între timp, o viziune predominantă în Austria (42%) și Germania (32%) este că aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova ar avea un impact negativ asupra puterii politice a UE în lume; iar cei din Franța și România sunt împărțiți în opinia lor, cu 24%, respectiv 31%, considerând că ar avea un impact pozitiv, iar 28% din ambele state membre considerând că ar avea un impact negativ.
Una peste alta însă, rezultatele nu sunt foarte negative, iar în domenii precum securitatea cibernetică, dezinformarea, securitatea climei, de exemplu, există spațiu special pentru aliniere. Și în ceea ce privește politica externă și de securitate, inclusiv sancțiunile împotriva Rusiei, este imperativ ca aceste țări să fie în pas cu UE și cu cele 27 de state membre ale sale.
Există dezbinări cu privire la momentul în care ar trebui să aibă loc următoarea rundă de extindere. Datele ECFR arată că cetățenii, în medie, sunt împărțiți în trei părți egale cu privire la momentele oricărei extinderi a UE: între cei care cred că extinderea ar trebui să se desfășoare astăzi (35%); cei care nu cred că UE ar trebui să se extindă în acest moment (37%); și cei care sunt indiferenți la acest punct sau nu știu (28%).
Există, de asemenea, o divizare între țările UE „vechi” și „noile” în ceea ce privește subiectul mai larg al admiterii de noi state membre. Dintre țările chestionate, respondenții din Austria (53%), Germania (50%) și Franța (44%) sunt cel mai probabil să considere că UE nu ar trebui să urmărească nicio extindere imediată. În România, o majoritate (51%), iar în Polonia, o pluralitate (48%), consideră că UE ar trebui să caute să adauge noi state membre. Danemarca este oarecum o situație anormală printre „ vechile ” state membre, doar 37% se opun oricărei extinderi imediate – deși aceasta este încă o viziune predominantă.
Pe măsură ce factorii de decizie europeni refac cadrul de extindere al UE , este important să ia în considerare aspectele de securitate ale acestui proces. UE poate face multe pentru a stabiliza și a consolida țările candidate, care sunt pe calea aderării cu drepturi depline.
AUTOR: Dan Alexe
