Corespondență//Curtea Penală Internațională: posibilă cerere de arestare a lui Netanyahu
Pe lângă toate problemele penale pe care le are acasă și care pe moment sunt suspendate din pricina războiului din Gaza și a amenințării iraniene și din partea mișcării Hezbollah libaneze, premierul Israelian Benjamin Netanyahu pare a avea probleme și cu Curtea Penală Internațională de la Haga (CPI), care ar putea lansa un mandat de arest împotriva lui.
Este o nouă mare problemă pe umerii guvernului israelian. În timp ce încearcă să justifice în fața presiunii internaționale victimele civile ale războiului dezlănțuit după 7 octombrie și protestele interne din cauza eșecului obiectivelor declarate - adică eliberarea ostaticilor și înfrângerea definitivă a Hamasului - Netanyahu mai trebuie să facă față deciziei iminente a Curții Penale Internaționale, care, potrivit zvonurilor ajunse în presă ar fi gata, săptămâna viitoare, să solicite arestarea lui Netanyahu, dar și a ministrului Apărării Yoav Gallant și a șefului de stat major al Forțelor Armate Herzi Halevi.
Acuzația împotriva lor este dintre cele mai grave: toți trei sunt acuzați de crime împotriva umanității comise împotriva palestinienilor.
Potrivit site-ului de știri israelian Walla, Benjamin Netanyahu ar fi personal febril lansat în „convorbiri telefonice tensionate” cu aliații săi pentru a evita un mandat al Curții de la Haga. Chiar și Statele Unite, se spune, și-ar fi pus în mișcare diplomația pentru a-i convinge pe judecătorii de la Haga să nu facă un pas atât de definitiv. Cel mai recent precedent, în acest sens, este mandatul internațional de arestare emis împotriva lui Vladimir Putin pentru invadarea Ucrainei.
Nu este o problemă cu consecințe judiciare imediate, pentru că Israelul nu recunoaște Curtea Penală Internațională, ci o imensă problemă politică de imagine și credibilitate.
De altfel, nici Statele Unite, ca și Israelul, dar nici Rusia nu au ratificat statutul CPI pentru a nu-și ceda suveranitatea legală unui organism internațional superior.
Din punct de vedere juridic, chestiunea este așadar complexă, deoarece Israelul nu a semnat Statutul de la Roma care a înființat Curtea, dar Autoritatea Palestiniană a făcut acest lucru în 2015 și, prin urmare, Curtea este pe deplin îndreptățită să judece pe oricine pentru suspiciunea de crime care au avut loc pe teritoriile palestiniene.
Procurorul șef al CPI, Karim Khan, a explicat el însuși acest lucru, confirmând în ultimele luni că este în curs de desfășurare o investigație cu privire la posibile crime de război în Cisiordania, Gaza și Ierusalimul de Est.
Netaniahu a postat pe Twitter un mesaj în ultimele zile în care avertizează că „sub conducerea mea, Israelul nu va accepta niciodată nicio încercare a Curții Penale Internaționale de a ne submina dreptul inerent la autoapărare”, argumentând că „ amenințarea cu arestarea soldaților și oficialilor singurei democrații” din Orientul Mijlociu și singurul stat evreiesc din lume este scandalos. „Israelul – a adăugat el – va continua să ducă războiul nostru drept împotriva teroriștilor genocidari până la victorie și nu vom înceta niciodată să ne apărăm. Dar chiar dacă Curtea Penală Internațională nu influențează acțiunile Israelului, asta ar crea un precedent periculos care îi amenință pe soldații și oficialii din toate democrațiile care luptă împotriva terorismului sălbatic și agresiunii nestăpânite.”
Din punct de vedere politic, este o mare piedică în cel mai delicat moment al negocierilor cu Hamasul, pe care guvernul israelian le conduce folosind amenințarea de a distruge militanții Hamas în ultimul lor bastion din Rafah. Chiar și pentru cei mai apropiați aliați, precum Statele Unite și restul statelor din G7, atacul ar fi o greșeală nejustificată, fără a proteja civilii de inevitabila catastrofă umanitară ulterioară pe care aceasta ar provoca-o. Dar amenințarea este folosită de Netaniahu pentru a forța Hamasul să accepte acordul.
De aceea eventuala decizie a Curții de la Haga de a cere arestarea premierului Israelului și a liderilor politici și militari ai forțelor armate pentru o acuzație atât de infamantă precum cea adusă împotriva lui Putin este o problemă enormă care împinge guvernul să reacționeze cu vehemență.
Potrivit unei surse diplomatice israeliene citată de Jerusalem Post, CPI nu ar putea acționa împotriva lui Netanyahu și a liderilor IDF „fără sprijinul deschis sau tactic al Statelor Unite… dar unde este Biden? De ce tace?” În schimb, președintele Camerei, Mike Johnson, a intervenit, într-un tweet în care a cerut CPI să „renunțe imediat” pentru că „Israelul are dreptul să se apere de organizațiile teroriste care încearcă să-l distrugă. Notă către CPI: adevărații criminali sunt Hamas și Iranul”.
Netanyahu rămâne convins că presiunea până în prezent nu a fost suficientă și se teme că ar fi iminent un ordin de arestare care ar forța toate cele 120 de țări semnatare să execute ordinele de arestare dacă destinatarii călătoresc în jurisdicția lor. Toate acestea fără a lua în considerare impactul etic asupra aliaților și susținătorilor Israelului al unei decizii care, așa cum s-a întâmplat pentru Putin cu Ucraina, ar sancționa oficial existența unor probe suficiente pentru a aresta în calitate de suspecți penali factori de decizie și executanți ai unei strategii de război asupra Hamasului, care, potrivit surselor palestiniene, ar fi provocat deja peste 34.000 de decese, inclusiv femei, minori și copii.
AUTOR: Dan Alexe
