Revista presei: suntem frați și nu ne poate despărți granița de pe Prut; România este pilonul securității energetice a Republicii Moldova
Părintele Constantin Olariu consideră că ajutorul oferit de România pe toate palierele la nivel statal, precum și de românii de peste Prut pentru cei din Basarabia la nivel personal și comunitar, reprezintă un argument în plus că suntem același neam și că sângele apă nu se face și Republica Moldova având asigurate conexiunile energetice cu România va putea prelua energie electrică din țara vecină la prețuri competitive – sunt unele subiecte din presă reflectate în revistă de Victoria Popa.
Unirea Basarabiei cu România se face prin biserică și ea este deja începută. Declarația a fost făcută de preotul Constantin Olariu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Basarabiei, în cadrul unei emisiuni pe portalul Deschide.md. Potrivit lui, nu trebuie să ne fie rușine de faptul că suntem români, ci să ne recunoaștem apartenența etnică. Potrivit lui, credința ortodoxă este unul dintre pilonii de bază ai identității noastre românești. Anume din această cauză, mitropolitul Petru i-a îndemnat pe cetățenii Republicii Moldova să se declare români la recensământul organizat în această perioadă. Părintele Constantin Olariu consideră că ajutorul oferit de România pe toate palierele la nivel statal, precum și de românii de peste Prut pentru cei din Basarabia la nivel personal și comunitar, reprezintă un argument în plus că suntem același neam și că sângele apă nu se face.
România este pilonul securității energetice a Republicii Moldova și ne-a ajutat în cele mai grele momente. Declarația aparține secretarului de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan, și a fost expusă în timpul unei dezbateri publice la Agenția de presă IPN. Potrivit secretarului de stat, până în anul 2025 va fi dată în exploatare linia electrică Vulcănești-Chișinău, iar până în 2030 vor fi finalizate lucrările de construcție a liniilor electrice Bălți-Suceava și Strășeni-Gutinaș. Constantin Borosan spune că până în anul 2030 vor fi date în exploatare alte două blocuri energetice ale Centralei de la Cernavodă. Republica Moldova având asigurate conexiunile energetice cu România va putea prelua energie electrică din țara vecină la prețuri competitive. Reprezentantul Ministerului Energiei spune că obiectivul autorităților este ca marile sectoare de consum să fie trecute de la consumul de gaz și produse petroliere la consumul de energie electrică. Potrivit secretarului de stat, consumul de energie electrică este mai prietenos mediului decât consumul de gaz sau produse petroliere.
Omologul său de la București, Pavel-Casian Nițulescu, a precizat că prin extinderea capacităților de producere a energiei electrice de către Nuclearelectrica, Republica Moldova va avea doar de beneficiat, potrivit Moldova 1. Secretarul de stat al Ministerului Energiei din România, Pavel-Casian Nițulescu, a relatat că prin punerea în funcțiune comercială a acestui memorandum de înțelegere între Republica Moldova și Nuclearelectrica, acesta are rolul de a atinge securitatea energetică, independența energetică și protecția consumatorilor din Republica Moldova.
Dacă Republica Moldova planifică să treacă la consum major de energie electrică, atunci trebuie să dezvolte capacitatea infrastructurii electrice pe interior. Acest lucru e necesar mai ales din partea de nord spre centru, deoarece acolo este mai slabă infrastructura electrică. Declarații în acest sens au fost făcute de Mihai Tîrșu, directorul Institutului de Energetică al Universității Tehnice din Moldova, în cadrul aceleiași dezbateri publice, organizată de IPN. Mihai Tîrșu a declarat că există un proiect în derulare, prin care Institutul va încerca să studieze cum va evolua consumul de energie electrică, având în vedere că se trece de la consum pe gaze sau alt combustibil, la consum de energie electrică. Se va încerca identificarea regiunilor unde crește consumul, în ce regiune a Moldovei și se va încerca prioritizarea consumurilor. De asemenea, se va încerca să se identifice care ar fi etapele de dezvoltare a infrastructurii electrice în Moldova, astfel încât către 2050 să se poată trece integral la consumul de energie electrică. Mihai Tîrșu consideră că integrarea în sistemul energetic european al Republicii Moldova către 2025 e posibilă, deoarece practic majoritatea pachetelor legislative care urmau a fi dezvoltate în acest sens sunt pe ultima sută de metri. El afirmă că aceasta va oferi multe posibilități pentru consumatorii casnici și oamenii de afaceri.
La Radio Chișinău, comentatorul politic, Ion Tăbârță, a declarat că Uniunea Europeană a avut o importanță majoră în democratizarea societăților post-comuniste, iar acum oferă o oportunitate istorică inclusiv pentru Republica Moldova. El a subliniat că integrarea României în Uniunea Europeană a adus avantaje mari și pentru Republica Moldova, inclusiv prin oferirea posibilității de a călători și munci în statele membre Uniunii Europene persoanelor care dețin cetățenie română. În contextul provocărilor actuale de securitate, inclusiv prin aderarea Ucrainei, Uniunea Europeană are nevoie să se transforme dintr-un actor economic în unul geopolitic, mai consideră analistul Ion Tăbârță. În acest sens președintele francez Emmanuel Macron a lansat și anumite inițiative de schimbare a mai multor tratate care au stat la fundamentul construcției europene, mai amintește analistul.
Jurnal.md publică opinia analistului politic Anatol Țăranu despre demisiile de la Curtea de Apel Chișinău, făcută în cadrul unei emisiuni de la JurnalTV. În opinia lui Țăranu, oricine va veni iarăși din sistem va trebui să treacă Vettingul și va nimeri în aceeași situație. „Nu trebuia de luptat cu oamenii, ci cu sistemul”, consideră Anatol Țăranu. După părerea analistului, reforma n-a fost gândită bine. Vettingul nu este soluția. El nu salvează. Vettingul este necesar ca element de purificare, dar nu poți să-l pui în centrul reformei, opinează Țăranu. Și crede că am nimerit într-un colaps al reformei. „Nu trebuia de luptat cu oamenii, ci cu sistemul. Sistemul trebuia reformat în așa fel ca oamenilor din acest sistem să nu le fie convenabil să lucreze după regulile statului capturat și sistemului oligarhic”, a declarat Anatol Țăranu.
Ziarul de Gardă scrie cine sunt candidații la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție care au promovat evaluarea și ce „păcate” le-au iertat membrii Comisiei Vetting: avere nejustificată, donații, ajutor de la socri și părinți, bunuri subevaluate sau dosare examinate în condițiile unor posibile conflicte de interese. 14 persoane evaluate pe baza criteriilor de integritate financiară și etică au promovat până la 1 mai 2024 evaluarea Comisiei Vetting și continuă lupta pentru a obține un fotoliu de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Din cei 37 de candidați înscriși în cursă, alți 13 așteaptă să fie evaluați, în timp ce 10 candidați fie s-au retras, fie nu au promovat evaluarea. ZdG a analizat deciziile Comisiei Vetting și vă prezintă detalii despre cei 14 candidați la funcția de judecător al CSJ care ar putea ajunge în final judecători cu acte în regulă la CSJ. La toți cei 14 candidați membrii Comisiei au avut întrebări despre donații de mii de euro, ajutoare semnificative primite de la părinți, socri sau alți membri ai familiei, bunuri subevaluate sau chiar dosare examinate în condiții de posibile conflicte de interese ori de situații de incompatibilitate. Totuși, pentru că acei candidați au oferit explicații plauzibile membrilor Comisiei Vetting, aceștia nu au constatat, într-un final, „dubii serioase” pentru ca aceștia să nu promoveze evaluarea.
Șefa Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin susține că procurorii pe care îi are în subordine se simt de foarte multe ori vulnerabili atunci când trebuie să pornească și să instrumenteze un dosar. Asta deoarece în dosarele din gestiune figurează cel mai des persoane cu putere și influență. Potrivit Veronicăi Dragalin, procurorii care instrumentează dosare de corupție mare demonstrează suficient curaj atunci când și le asumă. Declarațiile au fost făcute într-o emisiune de la TV8, în contextul în care recent, președintele Parlamentului, Igor Grosu le-a sugerat în modul public procurorilor să dea dovadă de mai mult curaj.
Politik.md informează că Blocul „Împreună”, format din Platforma DA, LOC, Partidul Schimbării și CUB, solicită partidului de guvernământ să nu ulilizeze competențele Autorității Naționale de Integritate (ANI), pentru examinarea subiectivă și politizată a cazurilor ce vizează aleșii locali. Astfel, Blocul „Împreună” atrage atenția asupra atribuțiilor excesive ale inspectorilor din cadrul ANI, în raport cu aleșii locali. Blocul acuză guvernarea PAS că șantajează aleșii locali și că utilizează banii publici pentru a încuraja traseismului politic. Totodată, Blocul acuză PAS de limitarea accesului la finanțări pentru dezvoltarea localităților. „Noi cerem ca circa 50% din taxele locale să rămână în bugetele locale. Pentru că nu este corect ca să șantajeze primarii cu Fonduri sau programe de genul „Satul European”, ca să ia cu hurta primarii în partidul PAS. Ei folosesc banii publici în favorizarea traseismului politic”, a menționat Stefan Gligor, președinte Partidul Schimbării, Blocul „Împreună”.
