Revista presei: „Să nu ne deprindem, să nu uităm... Durează deja de doi ani, două luni și nouă zile”; Avem împreună cu Ucraina un război comun; În Vinerea Mare, Maia Sandu s-a întâlnit cu Mitropoliții celor două biserici de la Chișinău
Deși e Săptămâna Patimilor la creștini, printre care se numără și Putin, și Patriarhul Kiril, Rusia nu a încetat până acum să lovească zilnic cu rachete balistice Odesa, Harkovul și alte orașe ucrainene, distrugând clădiri, omorând oameni civili, copii, bucurându-i pe putiniștii noștri care prind la curaj, iar ultimele evoluții politice de la Comrat nu lasă dubii privind miza Moscovei pe factorul găgăuz cu scopul compromiterii aspirațiilor de integrare europeană a Republicii Moldova – sunt unele subiecte din presă, trecute în revistă de Victoria Popa.
„Să nu ne deprindem, să nu uităm...”este titlul editorialului semnat de analistul politic Nicolae Negru pentru Ziarul Național. Deși e Săptămâna Patimilor la creștini, printre care se numără și Putin, și Patriarhul Kiril, Rusia nu a încetat până acum să lovească zilnic cu rachete balistice Odesa, Harkovul și alte orașe ucrainene, distrugând clădiri, omorând oameni civili, copii, bucurându-i pe putiniștii noștri care prind la curaj. (Creștini ortodocși și ei, nu-i auzi să protesteze sau măcar să deplângă victimele.) susține autorul. Cu aleluia și semnul crucii, cu fiece clătinare a cădelniței patriarhale și învălătucire a fumului de tămâie a zburat o rachetă, a explodat o bombă rusească peste capetele ucrainenilor... Aceasta durează deja de doi ani, două luni și nouă zile. Potrivit lui Negru, Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (ONU) nu e capabil de nimic, căci Rusia are drept de veto, iar Adunarea Generală a ONU nu poate adopta decât niște recomandări de care poți să nu ții cont. Și de cele mai multe ori nu se ține cont. După Macron, și alți lideri europeni nu exclud că își vor trimite trupele în ajutorul ucrainenilor. Căci dacă îi vor permite lui Putin să câștige, toată construcția Europei unite se va prăbuși, toate eforturile ei pașnice de aproape optzeci de ani se vor duce pe apa sâmbetei.
Editorialistul Ziarului de Gardă, Petru Grozavu, în articolul său de fond „Cine va opri Rusia?” scrie că de duminică intrăm în Săptămâna Paștelui. Unii – trecuți prin post și rugăciune (în spiritul Sfintei Sărbători a Învierii Domnului), alții, contrar acestei stări de spirit – mai resemnați din considerentul unui nou Paște cu război, un război care, deși nu ne vizează direct, este o amenințare și pentru noi, ne afectează și ne complică viața și existența și așa complicate. Da, spune Grozavu, acest război nu umblă pe ulițele noastre cu tancuri, așa cum o face în Ucraina, nu ne jefuiesc casele, nu ne atacă cu drone, nu survolează spațiul nostru aerian cu avioane militare de vânătoare, nu ne bombardează locuințele și nu împușcă în noi, dar e același război, capabil să facă oriunde aceleași rele pe care le face în Ucraina. În opinia editorialistului, niciun război nu e de capul lui, ele toate sunt cu stăpâni și fac voia și interesele stăpânilor, fie că acționează în Ucraina, Republica Moldova, fie că dincolo de ele. Tot mai des e vizată regiunea Odesa. Se fac tot mai multe aluzii la Gurile Dunării și Bugeacul Istoric, ceea ce reconfirmă faptul că Rusia nu a renunțat la Republica Moldova și o are în planurile ei legate de Odesa, atât pentru a prelua puterea la Chișinău în cadrul prezidențialelor din toamnă, cât și pentru a deschide un nou front împotriva Ucrainei. Avem împreună cu Ucraina un război comun, a opinat Petru Grozavu.
În editorialul său „De ce găgăuzii nu se integrează în societatea moldovenească” pentru Agenția de presă Info Prim-Neo, analistul politic și istoricul, Anatol Țăranu, susține că „ultimele evoluții politice de la Comrat nu lasă dubii privind miza Moscovei pe factorul găgăuz cu scopul compromiterii aspirațiilor de integrare europeană a Republicii Moldova. Moscova indubitabil pariază pe asmuțirea separatismului economic și politic găgăuz în speranța că el va servi drept pretext pentru întârzierea sau chiar blocarea proceselor de aderare, având în vedere criteriile stricte ale Uniunii Europene privind stabilitatea politică și integritatea teritorială a statelor candidate”. În opinia lui Țăranu, în aceste condiții, găgăuzii din Republica Moldova nu simt niciun stimulent de a se integra în societatea moldovenească lipsită de identitate națională distinctă și, în speță, de a studia limba majorității etnice care nici nu este în stare să se pună de comun acord asupra denumirii propriei limbi. Istoricul susține că erzațul cultural și lingvistic moldovenesc, deosebit de cel firesc românesc, nu poate să fie atrăgător pentru minorități și să prezinte o valoare pe care merită să ți-o asumi. „De aici și concluzia despre perpetuarea stării de dezbinare a societății moldovenești până la momentul omogenizării identitare a majorității etnice prin asumarea plenară a conștiinței naționale românești, unica capabilă să elibereze mentalul colectiv în Republica Moldova de moștenirea sufocantă a trecutului colonial și să garanteze respectul cuvenit din partea minorităților pentru majoritatea etnică a românilor moldoveni în propria țară”, concluzionează comentatorul politic Anatol Țăranu.
Europa Liberă informează că, în ajunul Paștelui, președinta Maia Sandu s-a întâlnit pe rând cu mitropolitul Chișinăului și Întregii Moldove, Înaltpreasfințitul Vladimir, dar și cu cel al Mitropoliei Basarabiei, Înaltpreasfințitul Petru, îndemnându-i să contribuie la menținerea păcii în Republica Moldova și în întreaga lume. Întâlnirea înainte de Paște a șefei statului cu cei doi mitropoliți are loc pe fundalul unor tensiuni sporite după ce zeci de preoți ai Mitropoliei Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Moscovei, au trecut la Mitropolia Basarabiei, parte a Bisericii Ortodoxe Române, spunând că nu mai vor să facă parte dintr-o patriarhie care a sprijinit războiul purtat de Rusia contra Ucrainei. În comunicate publicate pe rețelele de socializare aproape concomitent, se spune că președinta Sandu i-a vorbit mitropolitului Vladimir despre „bucuria Învierii și reunirea familiilor în această perioadă, dar și la importanța unității, a bunei înțelegeri și a grijii față de aproapele nostru”, iar mitropolitului Petru - despre „bucuria și speranța pe care o aduce Paștele în inimile tuturor credincioșilor, când viața învinge moartea, precum și despre importanța unității, a empatiei și a faptelor bune”. Reprezentanții celor două mitropolii rivale au mers separat și după „focul haric”, la Ierusalim, o tradiție de Paște de dată recentă, urmând să aducă „lumina sfântă” la Chișinău aproape consecutiv, sâmbătă seara.
Valul demisiilor de la Curtea de Apel nu este un capăt de țară, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, după ce jumătate dintre magistrați și-au anunțat joi, 2 mai, retragerea, potrivit Moldova 1. Potrivit lui, Consiliul Superior al Magistraturii va găsi soluții, vor fi inițiate concursuri pentru ocuparea acestor funcții sau vor fi transferați judecători din alte instanțe. Igor Grosu a subliniat că motivul este evitarea evaluării integrității etice și financiare.
Consiliul raional Sângerei e bun de plată, potrivit Jurnal.md. Instituția va achita aproape un milion de lei recalcul la salariu și despăgubire morală către doi vicepreședinți de raion, Tudor Tutunaru și Ion Bârsanu, eliberați din funcție anul trecut. Se întâmplă după ce instanța de judecată a calificat drept ilegală demiterea celor doi. Președintele raionului Sângerei, Cristian Cainarian, a spus că „au fost supuse spre votare două proiecte de decizie prin care trebuie să executăm hotărârile instanței de judecată ce ține de doi vicepreședinți din fostul mandat, care au fost eliberați ilegal din funcție. Ce ține de un vicepreședinte este vorba despre 504 mii de lei, iar de alt vicepreședinte 417 mii de lei”.Președintele raionului Sângerei, Cristian Cainarian, a mai spus că autoritățile locale ar putea să achite o despăgubire de 82 de mii de lei pentru un alt consilier raional, demis ilegal din funcție.
Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a explicat de ce în 2022 prețul la gaz a explodat fără precedent și Republica Moldova a plătit cele mai mari tarife. Potrivit acestuia, ANRE nu a ajustat tarifele la timp fiindcă acestea erau politizate. Declarația a fost făcută într-o emisiune de la Realitatea.md. „Tarifele sunt calculate ca o medie. În perioada anilor 2020-2021, ANRE nu a ajustat tarifele la timp. În acea perioadă, s-au acumulat aceste devieri tarifare. De asta și vreau să mă țin cât mai departe de zona de politizare a tarifelor. Noi am plătit cele mai înalte tarife în istorie, inclusiv din cauza greșelilor de reglementare, de neajustare”, a declarat Victor Parlicov.
TV8 publică un reportaj despre forfota mare la Î.S. „Piața Centrală” din Capitală. Oamenii s-au îmbulzit pentru a cumpăra tot felul de bunătăți pentru masa de Paște. De această dată, nu s-au format cozi imense la carne, ci la fructe și legume. Cât despre buget, oamenii sunt dispuși să cheltuie atât cât este nevoie, mai ales că prețurile sunt accesibile, spun ei. Totodată, specialiștii Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor recomandă cetățenilor să fie mai atenți la ceea ce consumă, iar după perioada de post, să nu treacă brusc la produsele din carne.
O masă de Paște ne costă cam un sfert din salariul minim lunar. Jumătate din valoarea cumpărăturilor o reprezintă carnea de miel, care în acest an s-a scumpit simțitor. Vinul, cozonacul, fructele și legumele proaspete bat și ele la buzunar, potrivit JurnalTV. Echipa Jurnal TV a fost într-un supermarket din Chișinău și a cumpărat strictul necesar pentru masa de Paște.
