Maia Sandu: Republica Moldova nu a primit propuneri de la Kiev privind soluționarea rapidă a conflictului transnistrean
Ucraina nu a solicitat Republicii Moldova să se implice în soluționarea conflictului transnistrean. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu într-un interviu realizat la Chișinău de jurnalistul rus, Iurii Dudi.
„Cu toată responsabilitatea spun că oficial nu am avut așa fel de propuneri. Noi mereu am declarat și vom declara că soluționarea conflictului transnistrean se va realiza doar pe cale pașnică”, a menționat Maia Sandu.
Șefa statului a mai precizat că autoritățile de la Chișinău nu vor accepta rezolvarea diferendului transnistrean pe cale militară.
Întrebată dacă Republica Moldova va riposta în cazul unei invazii rusești, Maia Sandu a răspuns că autoritățile vor face tot posibilul pentru ca acest lucru să nu se întâmple.
„Planul nostru de integrare europeană prevede asigurarea securității, pentru că UE înseamnă asigurarea păcii. Potrivit Constituției, noi trebuie să facem totul pentru menținerea păcii și a asigura securitatea cetățenilor noștri. De aceea, avem armată, avem sectorul apărării, de aceea facem investiții. Noi sperăm foarte mult că acest război se va termina în curând și vom putea investi în economie, dar să nu fim în situația de a investi în apărare. Da, noi ne vom apăra țara neapărat”, a spus Maia Sandu.
Amintim că anterior președintele Parlamentului Igor Grosu a declarat că Ucraina nu a sugerat niciodată Republicii Moldova un plan de soluționare rapidă a conflictului transnistrean după invazia Rusiei în Ucraina. *„Eu nu sunt adeptul soluției rapide: «Acum e momentul. Haideți, repede să-l rezolvăm». Nu, repede înseamnă război și noi nu o să admitem astfel de aventuri, care sunt vociferate în spațiu public, chiar dacă unele minți sunt un pic fierbinți”, a declarat Igor Grosu, într-un interviu la Europa Liberă.
Președintele Parlamentului a mai spus că între Chișinău și Kiev nu există disensiuni privind soluționarea diferendului transnistrean.
Menționăm că, în prezent, autoritățile de pe ambele maluri ale Nistrului discută într-un grup mai restrâns 1+1, care este o derivată a formatului anterior 5+2. Acesta însă a devenit nefuncțional după invazia Rusiei în Ucraina.
Pe parcursul ultimilor 30 de ani, conflictul transnistrean a fost instrumentat de către Federația Rusă pentru a-și crește influența în regiune și exercita presiune asupra autorităților de la Chișinău. Diferendul transnistrean are un rol important pe agenda de politică internă și externă a Republicii Moldova. Deși procesul de negocieri pe marginea acestui conflict a cunoscut anumite progrese de-a lungul timpului, nu au fost înregistrate rezultate notabile în direcția reglementării acestuia.
În ultimele trei decenii, autoritățile de la Tiraspol au manifestat puțin interes în soluționarea conflictului și mai degrabă s-au eschivat de la găsirea unei soluții avantajoase pentru toate părțile implicate. Acestea beneficiază de susținerea economică, politică și militară a Kremlinului.
Un mecanism complex de soluționare a conflictului a fost lansat în anul 2005 și presupunea o platformă de negocieri diplomatice referitoare la statutul regiunii transnistrene. Platforma a căpătat denumirea de Formatul „5+2“, incluzând reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului ca parți în negocieri, Rusia, Ucraina și OSCE ca mediatori, iar Uniunea Europeană și Statele Unite au obținut statutul de observatori.
Negocierile în formatul „5+2” nu au reușit să avanseze procesul de soluționare a conflictului din stânga Nistrului pe dimensiunea coșului trei, ce ține de problemele de ordin politic și de securitate. Ultima ședință în formatul „5+2" a avut loc în anul 2019.
