Corespondență//După întâlnirea Meloni-Stoltenberg, dispute în legătură cu cheltuielile militare din țările NATO
Șefa guvernului italian Giorgia Meloni s-a întâlnit miercuri cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, însă a evitat în conferința sa de presă de după întâlnire să precizeze că Slotenberg a avertizat-o că cheltuielile Italiei pentru apărare sunt cu mult sub pragul prevăzut de toate cele 32 de țări membre în Alianță de 2% din PIB.
Italia este un aliat loial și cheie, a declarat Stoltenberg pentru ANSA într-un interviu după întâlnire, recunoscând contribuțiile multiforme ale țării la misiunile NATO și descriind întâlnirea drept „pozitivă”.
Cu toate acestea, declarația primului ministru nu menționează presiunea NATO asupra Italiei pentru a-și crește cheltuielile pentru apărare, despre care mai mulți analiști au considerat că a fost un punct major de discuție la întâlnire.
Nu doar Stoltenberg cere țărilor membre să-și mărească cheltuielile de apărare și să ajungă la 2% din PIB - un prag pe care România este deja pe cale de a-l atinge, dar este una din exigențele majore ale SUA
Președintele polonez Andrzej Duda a cerut altor țări NATO să-și majoreze cheltuielile respective pentru apărare la 3% din PIB, argumentând că situația de securitate s-a schimbat și că acordurile anterioare vechi de zece ani sunt lipsite de ambiție.
În 2023, Polonia și-a cheltuit 4% din PIB pentru apărare, plasând țara printre cei mai mari cheltuitori militari ai NATO și cu mult peste pragul de 2% din PIB la care statele NATO au convenit în 2014.
Președintele polonez a salutat, de asemenea, angajamentul de cheltuieli de 2,5% până în 2030 făcut de premierul britanic Rishi Sunak, despre care Duda spune că merge în „direcția bună”.
Duda a anunțat, de asemenea, că Polonia este pregătită să găzduiască arme nucleare pe teritoriul său, ca parte a programului Nuclear Sharing, confirmând că a purtat discuții pe această temă cu administrația americană în timpul unei vizite recente.
Premierul polonez Donald Tusk, al cărui partid Platformă Civică (PO, PPE) era anterior sceptic cu privire la o astfel de mișcare, a cerut o întâlnire cu președintele pentru a „înțelege mai bine intențiile acestuia”.
Guvernul naționalist anterior condus de PiS, din care face parte însuși Duda și căruia a fost adesea acuzat că se alătură, a fost permanent în favoarea întăririi militare a Poloniei. În afară de Polonia, țările din NATO care au atins sau au depășit pragul de 2% din PIB pentru apărare sunt Marea Britanie, Grecia și mai ales țările baltice și în curând, am spus, chiar și România.
Italia, în schimb, care se află în prezent în josul listei cu 1,46%, urmată de Canada, Slovenia, Turcia, Spania, Belgia și Luxemburg, a decis chiar.
Zelul celor șapte țări numite, care depășesc 2% și cărora li se adaugă SUA, are motivații diferite de la un caz la altul. Grecia se află într-o rivalitate permanentă cu Turcia, la rândul ei membru în NATO, în vreme ce țările baltice și Polonia au în față amenințarea rusească. Polonia este, de altfel, împreună cu România, unul din cei doi stâlpi ai dispozitivului SUA de interceptare a rachetelor balistice care ar putea fi eventual trase asupra Europei. Si, cum am spus, Polonia va atinge anul acesta chiar 4% din PIB, dublu față de cât cere NATO.
AUTOR: Dan Alexe
