Alegeri și referendum în Lituania. Scrutinul, monitorizat inclusiv de observatori din Republica Moldova
Lituania, țară membră a Alianței Nord-Atlantice și a Uniunii Europene (UE), organizează astăzi, 12 mai, alegeri prezidențiale. Aproximativ 2,5 milioane de alegători vor decide cine va ocupa cea mai înaltă funcție de stat pentru următorii cinci ani. Potrivit sondajelor, favoritul clar este președintele în exercițiu – Gitanas Nauseda, în vârstă de 59 de ani, care conduce Lituania din 2019. Alți șapte candidați concurează împotriva sa, notează DW. Observatori din Republica Moldova, SUA, Polonia, Ucraina și alte țări monitorizează desfășurarea scrutinului. Vilnius a refuzat în acest an să acrediteze observatorii din Federația Rusă și Belarus.
DW scrie că secțiile de votare se vor închide la ora 20:00. Primele rezultate sunt așteptate la noapte. În cazul în care niciun candidat nu va obține majoritatea absolută, Lituania va organiza un al doilea tur de scrutin pe 26 mai, unde se vor întâlni cei doi pretendenți cu cele mai multe voturi. În același timp, țara organizează un referendum privind introducerea dublei cetățenii.
Alegerile – monitorizate inclusiv de moldoveni. Rușii și bielorușii au primit refuz
Alegerile din Lituania sunt monitorizate astăzi inclusiv de observatori din Republica Moldova, Polonia, Ucraina, Estonia, Letonia și Statele Unite ale Americii (SUA). Cu câteva zile înainte de scrutin, Vilnius a apărat decizia de a nu permite observatorilor ruși și belaruși să monitorizeze viitoarele alegeri prezidențiale. Lituania acuză ambele țări că ar conduce campanii care „reprezintă o amenințare la adresa securității” Lituaniei. Detalii – AICI.
Amintim în acest context că nici Republica Moldova nu a creditat observatori din Rusia la alegerile locale generale din toamna anului 2023. Comisia Electorală Centrală declara la acea vreme că decizia a fost „consultată cu autoritățile de profil ale statului, iar acestea au recomandat Comisiei să se abțină de la acreditarea unor persoane”. Federația Rusă a criticat atunci decizia Chișinăului, calificând-o drept una „politizată” și „antirusească”.
