Proiectul privind desfășurarea referendumului inițiat de Maia Sandu ajunge pe masa deputaților. Când va fi dezbătut
Proiectul de hotărâre privind desfășurarea referendumului republican constituțional cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană – inițiat de președinta Maia Sandu la sfârșitul anului trecut – ajunge pe masa deputaților. Parlamentarii vor examina documentul în perioada 16-31 mai, potrivit unui comunicat emis de Legislativ.
Referendumul constituțional privind aderarea țării noastre la blocul comunitar a fost inițiat de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la sfârșitul anului 2023. Scopul referendumului și al modificării Constituției, declarat de autorități, este declararea aspirațiilor de integrare europeană, stabilirea direcției de orientare spre spațiul valoric european, precum și stabilirea integrării europene drept obiectiv strategic pentru Republica Moldova.
Pe 16 aprilie, curent, Curtea Constituțională a dat undă verde pentru organizarea plebiscitului. Întrebarea la care vor răspunde moldovenii este: „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. La fel, Constituția urmează să fie completată cu un nou titlu: „Integrarea în Uniunea Europeană”. După decizie, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a declarat că rezultatele referendumului vor avea putere legislativă supremă și nu vor trece printr-un vot suplimentar în Parlament.
Referendum și alegeri – în aceeași zi. PAS se așteaptă la un „an istoric”, iar opoziția își pregătește „strategia unică”
În această toamnă, pe lângă referendumul privind aderarea la UE, cetățenii Republicii Moldova își vor alege și viitorul președinte al țării. Majoritatea parlamentară, formată din deputați PAS, au modificat Codul Electoral, astfel încât cele două scrutine să poată fi desfășurate în aceeași zi.
După decizia Curții Constituționale din 16 aprilie, speakerul Parlamentului Igor Grosu declara că alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la UE vor fi organizate în aceeași zi – pe 20 octombrie. Totuși, forul legislativ nu a luat, deocamdată, o decizie în acest sens.
„2024 va fi un an istoric”, declara președintele Parlamentului, Igor Grosu, în timp ce Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) – cea mai mare formațiune politică de opoziție din actualul Parlament – critica decizia Curții Constituționale. Socialiștii și comuniștii consideră că, prin decizia luată, Înalta Curte și-ar fi „depășit în mod repetat atribuțiile” și ar fi „ignorat toate argumentele juriștilor”. Formațiunea politică a făcut anterior apel către toate forțele politice din țară să se consolideze „pentru a elabora o strategie unică față de referendumul” inițiat de președinta Maia Sandu, pe care îl consideră „anti–legal”.
