Corespondență//«What’s in a name?» Cum poate o țară să se numească pe sine însăși?
Noua președintă naționalistă a Macedoniei de Nord, Gordana Siljanovska-Davkova, tocmai a declanșat o dispută diplomatică cu Grecia, deoarece ea s-a referit la țara ei ca „Macedonia” mai degrabă decât prin numele său constituțional, „Macedonia de Nord”, în timpul ceremoniei de depunere a jurământului. Ambasadoarea Greciei la Skopje, Sophia Philippidou, a părăsit imediat sala ceremoniei de inaugurare, în semn de protest.
Un mic rezumat istoric
Republica Socialistă Macedonia a devenit independenta in 1991 aproape fără voie. În acel an, îngrijorat de turnura pe care o luau evenimentele în urma declarării independenței Sloveniei și Croației, guvernul comunist de la Skopje a propus Belgradului o forma de confederație mai supla, care ar fi pus capăt – cel puțin, așa se spera – tendințelor politice centrifuge.
Istoricii și politicienii sârbi au numit întotdeauna Macedonia „Serbia de Sud”, cu toate ca limba macedoneana este foarte apropiata de bulgară, și nu de sârbă. De la bun început, tânăra Macedonie s-a lovit de ostilitatea tuturor vecinilor. Bulgaria, e drept, a fost prima țară care a recunoscut diplomatic Macedonia, însă, deși recunoaște existența statului numit Macedonia, Bulgaria nu recunoaște existența națiunii macedonene și nici pe cea a limbii macedonene, pe care o consideră un dialect bulgar. Bulgaria a revendicat istoric teritoriul de astăzi al Macedoniei, iar organizația naționalistă macedoneana VMRO (Organizația Internă Revoluționară Macedoneana) s-a dedat, la începutul secolului al XX-lea, la o lungă serie de acte de terorism în Bulgaria.
Cele mai mari probleme întâmpinate de Macedonia au fost însă cele care decurg din relația sa cu Grecia. De la bun început, Grecia a cerut ca Macedonia sa își schimbe numele. Guvernele succesive de la Atena au argumentat ca, păstrând acest nume, mica vecina din nord ar dovedi ca ar avea pretenții teritoriale asupra Greciei, care numește „Macedonia” regiunea orașului Salonic. Grecia a blocat sistematic apropierea Macedoniei de NATO și de Uniunea Europeana. La Summitul NATO de la București din 2008, în care Albania și Croația au fost primite în organizație, Grecia a blocat prin veto primirea Macedoniei.
Conform Acordului internațional de la Prespa din 2018, Macedonia de Nord a fost de acord să-și schimbe numele și constituția, ceea ce i-a permis să adere la NATO în 2020 și să înceapă procesul de aderare la UE.
Este drept însă ca Macedonia nu și-a ameliorat deloc poziția atunci când a botezat cu numele lui Alexandru cel Mare autostrăzi și aeroportul din Skopje sau când renumește stadionul din Skopje „Filip al II-lea”, de la numele tatălui lui Alexandru.
Opoziția Greciei a fost totală, câtă vreme guvernele succesive de la Skopje au refuzat să accepte schimbarea numelui țării, Macedonia, pe care Grecia îl consideră a face parte din patrimoniul său istoric.
Fosta republică iugoslavă a acceptat așadar teoretic să se numească „Macedonia de Nord”, în loc de hâda siglă FYROM sub care era cunoscută până nu demult (Former Yugoslav Republic of Macedonia).
AUTOR: Dan Alexe
