Revista presei internaționale: Cum a reușit armata rusă să deschidă cel de al treilea front în Ucraina? Antony Blinken la Kiev
Presa internațională continuă să urmărească evoluția conflictului militar din Ucraina, unde armata rusă a deschis un al treilea front în nord-estul țării. Publicațiile străine continuă să comenteze motivele demiterii ministrului rus al apărării Serghei Șoigu și obiectivele Moscovei de a pune și mai mult economia Rusiei pe picior de război. Țările europene din flancul estic al NATO se arată între timp tot mai dispuse să găzduiască armament nuclear pentru a se apăra de Rusia, iar georgienii depun eforturi pentru a scăpa de influența Moscovei continuând să protesteze în stradă față de legea agenților străini. Lidia Petrenco vine cu amănunte.
Agenția Unian relatează că trupele ruse și-au intensificat atacurile și își continuă ofensiva în direcția regiunii Harkov. Soldații ucraineni încearcă să oprească cu ajutorul rezerviștilor ofensiva rușilor în jurul Harkivului, iar „următoarele zile vor fi cruciale pentru deznodământul situației din zonă”, semnalează The Independent. Cu multe atacuri mici, trupele ruse au invadat Ucraina din nord vineri, deschizând un al treilea front pe lângă cele existente în est și în sud, amintește Der Spiegel. În cele patru zile de ofensivă, armata rusă a reușit să cucerească peste 10 sate mici din apropierea graniței de stat, care se întind pe o suprafață de aproximativ 150 de kilometri pătrați, notează publicația. Unii experți și oficiali militari, citați de BBC, explică de ce a fost posibilă înaintarea rușilor în această zonă. Ei subliniază că prima linie a apărării ucrainene, care include câmpuri de mine, șanțuri antitanc și „dinți de dragon” din beton, nu a fost pregătită corespunzător și nu a fost acoperită cu artilerie. Un alt expert explică în același timp că prima linie de apărare din regiunea Harkov nu a putut fi pregătită din cauza bombardamentelor constante ale rușilor, scrie BBC. Acest lucru a permis trupelor ruse să se deplaseze la câțiva kilometri adâncime pe teritoriul ucrainean destul de rapid și fără obstacole și să ocupe satele de graniță, explică expertul solicitat de BBC.
Presa străină continuă să comenteze decizia președintelui rus Vladimir Putin de a-l demite din funcția de ministru al apărării pe Sergei Șoigu, care a deținut acest post timp de 12 ani. Numirea economistului Andrei Belousov în această funcție se potrivește logicii de promovare a unei politici de finanțare a războiului și de combatere a efectelor negative asupra economiei țării din cauza confruntării pe termen lung cu Occidentul, scrie Le Monde. Publicația observă că până acum, Moscova a reușit această tranziție, în parte datorită sprijinului chinez și unei adaptări timpurii a industriei sale”. Și Washington Post consideră că economistul Belousov are sarcina de a pune economia rusiei pe picior de război. „Numirea, anunțată duminică după un weekend care a încheiat o vacanță de patru zile în Rusia, a fost atent calibrată pentru a nu sugera o schimbare seismică pe fondul războiului prelungit din Ucraina și nici a semnala că numirea lui Shoigu este o retrogradare”, subliniază Washington post. Capacitatea lui Belousov de a duce lucrurile la bun sfârșit – după ce a strâns profituri de 3 miliarde de dolari din taxele companiilor – probabil l-au impresionat pe președintele Vladimir Putin, consideră Reuters.
Presa ucraineană relatează că în dimineața zilei de marți, la Kiev a sosit secretarul de stat al SUA Antony Blinken. Este prima oară când un înalt oficial american vizitează Ucraina de când Congresul a aprobat luna trecută un pachet de ajutor militar mult așteptat de 61 de miliarde de dolari pentru țară, remarcă Kyivindependent. Blinken, care a sosit în Ucraina cu trenul dis-de-dimineață, speră să „trimită un semnal puternic de reasigurare ucrainenilor care se află în mod evident într-un moment foarte dificil”, potrivit unui oficial american care a vorbit sub rezerva anonimatului agenției Reuters. „Misiunea secretarului este de a discuta despre modul în care asistența noastră suplimentară va fi executată într-un mod care să îi ajute pe ucraineni să-și susțină apărarea și să le permită să-și reia din ce în ce mai mult inițiativa pe câmpul de luptă”, a spus oficialul. Artileria, rachetele cu rază lungă cunoscute sub numele de ATACMS și interceptoarele de apărare aeriană aprobate de președintele Joe Biden pe 24 aprilie ajung deja la forțele ucrainene, precizează sursa citată de Reuters. „M-am întors astăzi la Kiev pentru a demonstra sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina, în timp ce își apără libertatea împotriva agresiunii ruse”, a scris Blinken pe rețelele de socializare.
Newsweek relatează că Suedia se arată deschisă să găzduiască arme nucleare americane în caz de război, devenind a doua țară NATO care a făcut declarații similare în ultimele săptămâni. Publicația precizează că premierul suedez Ulf Kristersson a transmis ieri un mesaj asemănător celui adresat în aprilie de președintele polonez Andrzej Duda care a s-a arătat „gata” să găzduiască arme nucleare NATO dacă alianța dorește să-și întărească securitatea pe flancul său estic de la granița cu Rusia. Războiul din Ucraina i-a determinat pe membrii NATO din apropierea Rusiei să-și consolideze capacitățile militare și să-și sporească apărarea împotriva potențialelor amenințări, constată Newsweek.
Presa internațională reatează că în Georgia nu încetează protestele față de intenția parlamentului de a adopta în lectură finală proiectul de lege, care ar obliga ogranizațiile finanțate din străinătate să se înregistreze ca agenți străini. Publicația Civil relatează că luni, studenți de la aproape toate universitățile din Tbilisi au ieșit în stradă, într-un marș către Parlament, după ce au blocat timp de câteva zile zona centrală a capitalei. Georgiatoday scrie că Studenții Universității de Stat Ilia sunt în grevă de la începutul săpătmânii, refuzând să meargă la ore până când guvernul nu va retrage „legea rusă”, care amenință perspectiva integrării europene a țării. Potrivit Euronews, prin proiectul de lege privind „influența străină” partidul de guvernământ Visul Georgian vrea să țină sub control ONG-urile finanțate din străinătate a căror voce ar putea juca un rol crucial înainte de alegerile parlamentare din octombrie. Publicația messenger notează că prim-ministrul Irakli Kobakhidze s-a arătat deschis pentru discuții, precizând că în cadrul procedurii de veto, care ar putea fi aplicată de președintele Salome Zourabichvili, „pozițiile cu privire la legea „Agenților străini” pot fi reconciliate”. „Le-am explicat partenerilor noștri că este posibilă concilierea pozițiilor în cadrul procedurii de veto. Știm că Salome Zourabichvili nu își scrie ea însăși proiectele de veto, acestea fie sunt scrise de ONG-uri, fie din surse externe”, a subliniat premierul Georgiei, citat de messenger.
Ratele de fertilitate scad rapid în toate țările, cu consecințe economice, sociale și geopolitice, titrează The Wall Street Journal. Rata natalității la nivel global va scădea în curând sub nivelul necesar pentru a menține constant numărul populației, notează publicația, precizând că această situație se atestă atât în țările cu venituri mari, cât și în cele aflate în curs de dezvoltare. Spre exemplu în India, care a depășit China, devenid cea mai populată țară din lume anul trecut, rata natalității este acum sub nivelul de înlocuire, observă The Wall Street Journal.
