Revista presei internaționale: Starea actuală a premierului Slovaciei, dupa o tentativă de asasinare; Evoluția războiului din Ucraina discutată la Beijing. Ce poate obține Putin de la chinezi?
Pe primele pagini ale edițiilor de pe mapamond aflăm despre tentativa de asasinare a premierului Slovaciei, grav rănit cu patru focuri de armă trase în direcția sa. Marea majoritate a publicațiilor străine se concentrează asupra vizitei președintelui rus Vladimir Putin la Beijing, unde urmează să discute planul Chinei privind soluționarea conflictului militar ruso-ucrainean. În atenția presei internaționale rămâne situația din Georgia, ai cărei cetățeni continuă protestele de stradă după adoptarea așa-numitei ”legi a agenților străini”. Lidia Petrenco vine cu amănunte.
Europa - șocată de tentativa de a-l ucide pe premierul slovac Robert Fico, revenit pentru a treia oară în funcție după alegerile parlamentare din toamna anului trecut, relatează Euractiv. Peter Pellegrini, președinte al Slovaciei și un aliat al lui Fico, a spus, citat de Independent, că „o tentativă de asasinat asupra primului ministru este o amenințare la adresa a tot ceea ce a stat la baza democrației slovace până acum”. Robert Fico, în vârstă de 59 de ani, a jucat un rol esențial în politica slovacă în anii de la obținerea independenței în 1993 și a fost prim-ministru mai mult decât oricare alt lider, remarcă New York Times. Publicația observă că o mare parte din atenția internațională asupra conducerii sale în ultimii ani s-a concentrat pe legăturile sale cu președintele rus Vladimir Putin și cu prim-ministrul Ungariei Viktor Orban. Dar, criticii săi sunt îngrijorați că Fico abandonează cursul pro-occidental al Slovaciei și urmează direcția Ungariei lui Orbán, observă The Guardian, amintind că mii de oameni s-au adunat în capitală și în toată Slovacia pentru a manifesta împotriva politicilor lui Fico.
Potrivit publicației slovace SME, premierul a fost operat timp de câteva ore, starea acestuia fiind stabilizată, dar încă gravă. Atacatorul, un bărbat în vârstă de 71 de ani, a fost reținut, precizează publicația. Suspectul în tentativa de asasinat asupra lui Fico este un activist al partidului liberal Slovacia Progresistă, care avea o armă înregistrată oficial, transmite Aktuality. Publicația l-a contactat pe fiul suspectului, acesta confirmând că tatăl său deținea pistolul în mod legal. „...Fico a rămas în spital cu răni grave după ore de intervenție chirurgicală, iar atentatul la viața acestuia este primul atentat la viața unui lider al UE în exercițiu în mai bine de două decenii,” notează Financial Times.
Între timp, președintele rus Vladimir Putin a sosit la Beijing pentru discuții cu liderul chinez Xi Jinping, Kremlinul sperând să aprofundeze un parteneriat strategic între cei mai puternici doi rivali geopolitici ai Statelor Unite, relatează Reuters. Alegând China pentru prima sa călătorie în străinătate de la depunerea jurământului pentru un nou mandat de șase ani care îl va menține la putere până în 2030, Putin transmite lumii un mesaj despre prioritățile sale și profunzimea relației sale personale cu Xi, remarcă agenția de presă. Wall Street Journal constată că relația dintre Rusia și China nu poate fi considerată ca una dintre parteneri egali. Beijingul a oferit un colac de salvare economiei ruse lovite de sancțiuni, furnizându-i totul de ce are nevoie - de la produse electronice până la mașini de spălat și tractoare. Dar, volumul comerțului cu China reprezintă aproximativ 33% din totalul schimburilor de mărfuri făcut de Rusia cu alte țări, față de doar 4% cât constituie comerțul Chinei cu Rusia, observă WSJ. Este un parteneriat strategic în care ambele părți au nevoie una de cealaltă, dar China e din ce în ce mai avantajată, notează publicația. Putin sosește în China pe fondul consternarii globale din cauza războiului din Ucraina, titrează Washington Post. Se așteaptă ca liderii rus și chinez să-și reafirme obiectivul comun de a remodela puterea globală și de a pune capăt dominației SUA asupra afacerilor mondiale, opinează publicația americană.
În ajunul vizitei sale în China, președintele rus a susținut planul de pace propus anterior de liderul de la Beijing, scrie Financial Times, comentând interviul acordat de Putin agenției de știri chineze Xinhua. Astfel, Putin a lăudat „pașii realiști și concreti” propuși în planul de pace al Chinei, care reflectă în mare măsură poziția Rusiei față de soluționarea conflictului militar, scrie publicația. În opinia lui Putin, planul chinez ar putea deveni „baza unui proces politico-diplomatic care ține cont de preocupările legate de securitate și care vor contribui la asigurarea unei păci stabile și pe termen lung”, mai scrie Financial Times. Pe de altă parte, Secretarul de stat american Antony Blinken, aflat într-o vizită de două zile la Kiev, s-a arătat convins că „dacă Putin și-ar manifesta interesul să se angajeze serios în negocieri, ucrainenii ar răspunde afirmativ, notează Ukrinform. Publicația atrage atenția însă că Blinken e sceptic față de sinceritatea Moscovei de a fi gata să accepte o pace dreaptă, menționând că decizia finală în privința negocierilor aparține Ucrainei”. Blinken a spus că SUA „se grăbesc” să aducă muniție, vehicule blindate și rachete în prima linie a frontului, notează Kyivindependent. Unian îl citează la rândul său pe președintele Volodimir Zelenski potrivit căruia, Forțele de Apărare ucrainene au stabilizat parțial situația în nordul regiunii Harkov, unde Rusia a deschis un al treilea front.
Institutul pentru Studiul Războiului a confirmat că trupele ruse preferă mai degrabă să creeze o „zonă tampon” în apropierea graniței, decât să înaniteze în regiunea Harkov. Mai multe surse ruse și ucrainene au raportat, de asemenea, că trupele ruse folosesc o nouă tactică în această zonă - grupuri mici de asalt de cel mult cinci persoane pătrund în pozițiile ucrainene și apoi se combină cu alte grupuri mici de asalt pentru a forma un grup de atac mai mare. Imaginile cu drone presupus realizate la Vovchansk, arată infanterie rusă care operează în grupuri mici în oraș, confirmând aceste rapoarte, precizează ISW.
Între timp, presa internațională are în vizor protestele de amploare care continuă în Georgia, după ce legislativul pro-rus a adoptat în lectură finală așa numita lege a agenților străini. Georgia este zdruncinată de unele dintre cele mai mari proteste din istoria sa modernă, față de legea care obligă ONG-urile finanțate din străinătate să se înregistreze ca „agenți străini”, constată Euronews. Vocea Americii remarcă faptul că partidul de guvernământ a aprobat legislația în ciuda avertismentelor de la Washington și Bruxelles că o astfel de mișcare ar putea amenința parteneriatul Georgiei cu Occidentul.
Experții spun că pot exista atât motive interne, cât și geopolitice pentru care partidul de guvernământ alege această cale, după ce inițial a renunțat la o lege similară anul trecut, notează The Guardian. Potrivit publicației, o posibilă explicație este că Bidzina Ivanishvili, un puternic oligarh și fondator al partidului Visul Georgian, „crede că Occidentul pierde războiul din Ucraina” și folosește legea pentru a încerca „să dea un semnal Kremlinului” și să își asigure o poziție în ordinea geopolitică regională, consideră Kornely Kakachia, un academic și director al Institutului de Politică din Georgia. Ivanishvili a atacat recent în mod public vestul, care și-a intensificat îngrijorarea că Georgia s-ar putea apropia de Rusia. The Guardian amintește că Rusia și Georgia au purtat un război în 2008.
După adoptarea legii „agenților”, acțiunile companiilor georgiene au scăzut la Bursa de Valori din Londra, transmite civil.ge. Deși prețurile marilor companii fluctuează adesea, unii experți au apreciat că scăderea bruscă de miercuri este un rezultat direct al adoptării controversatei legi, constată publicația.
