Revista presei: implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale se poate extinde până la realizarea unei lovituri de stat
Situația confuză în preajma alegerilor prezidențiale și pericolul implicării Rusiei în acest exercițiu, Neîncrederea investitorilor în mediul economic din Republica Moldova, precum și noile planuri de alternativă a învățământului din țară - sunt printre principalele teme abordate de presă.
Situația politică în preajma alegerilor prezidențiale din 20 octombrie rămâne incertă și în timp ce forțele de dreapta luptă între ele, partidele de stânga „arată a fi mult mai pregătite strategic pentru toamnă”, scrie Petru Grozavu în editorialul publicat de Ziarul de Gardă. Editorialistul se referă și la influența rusească în alegeri, menționând, cu referire la surse avizate, că implicarea Moscovei în alegerile prezidențiale din Republica Moldova „se poate extinde până la împiedicarea scrutinului și realizarea unei lovituri de stat”. Ținta principală a Moscovei rămâne actuala șefă a statului, Maia Sandu, notează Petru Grozavu în Ziarul de Gardă.
Într-o emisiune de la ProTV, ministra Justiției, Veronica Mihailov- Moraru susține că deși demisia membrei Comisiei de evaluare a procurorilor, Tatianei Raducanu trezește mai multe întrebări, ar fi prea devreme de tras concluzii la acest subiect. Totodată, ministra menționează că investigația pe acest caz trebuie să fie minuțioasă, dar și să se bazeze pe probe veridice, informații corecte,care să fie administrate conform legii. De asemenea, ministra a menționat că doar după investigarea minuțioasă a cazului, va exista o concluzie la acest subiect.
Până la sfârșitul acestui an, mai multe persoane deținute în penitenciarele din stânga Nistrului ar putea fi eliberate, transmite Jurnal TV, citându-l pe vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian. „Chișinăul mizează pe sprijin extern în vederea susținerii cetățenilor moldoveni deținuți ilegal în regiunea transnistreană”. Potrivit lui Serebrian, în cele mai multe cazuri, nici cetățenii încarcerați, nici autoritățile de la Chișinău nu cunosc cauzele învinuirilor și condamnărilor.
Moldova 1 publică opinia expertului în securitate WatchDog, Pavel Horea, care susține că până vor demara procesele pentru o eventuală aderare la Alianța Nord-Atlantică, Republica Moldova trebuie să se integreze în sistemul de securitate european, să încheie tratate de securitate cu alte state, iar Parteneriatul de Securitate și Apărare cu Uniunea Europeană este de bun augur pentru consolidarea capacităților în regiune. Expertul le-a sugerat autorităților să depună eforturi ca Republica Moldova, alături de România, să devină parteneri-cheie în proiectele de reconstrucție a Ucrainei.
Aderarea Republicii Moldova la NATO ar fi un element defensiv, este de părere politologul român Cristian Pârvulescu. La o emisiune de la TVR Moldova acesta a mai declarat că Moscova nu va ataca un stat membru NATO, „oricâtă gesticulație face Putin și acoliții săi”. Președintele Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, susține că Republica Moldova trebuie să aibă un mesaj foarte clar, că parcursul european este complementar cu parcursul de aderare la NATO. În același timp, expertul în politică externă Mihai Isac a precizat că Occidentul cunoaște despre amenințările Rusiei la adresa Republicii Moldova.
Agora.md scrie despre propunerea ministrului Educației, Dan Perciun, că începând cu septembrie 2025, elevii din clasele liceale să poată avea libertatea să-și aleagă volumul lecțiilor pe care le frecventează la o materie sau alta. Ministrul menționează că și conceptul de clasă va fi modificat. Or, unii elevi din același an de studii pot avea trei ore de matematică săptămânal, spre exemplu, iar alții - cinci ore. La fel, vor exista obiecte care nu vor mai fi obligatorii. Șeful de la Educație a precizat că sistemul nu va fi posibil de implementat în toate școlile, pentru că este nevoie de un număr mai mare de elevi, ca să poată exista opțiuni.
Într-o emisiune de la TV8, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba admite că economia Republicii Moldova parcurge o perioadă nu tocmai bună. Potrivit ministrului Dezvoltării Economice, în Republica Moldova, investitorii străini nu au încredere în mediul economic și ezită să își facă planuri pe termen lung în țara noastră. Totuși, spune Dumitru Alaiba, în comparație cu anul trecut, se resimte o reanimare a încrederii investitorilor.
Integrarea europeană este un proces ireversibil, în cadrul căruia referendumul va funcționa ca o validare națională a acestui curs, a declarat ministrul Energiei, Victor Parlicov, într-un interviu acordat pentru NordNews. Rezultatul referendumului desfășurat pe 20 octombrie va permite moldovenilor să răspundă „la acele insinuări că acesta este un proiect al unui singur partid sau al unei singure persoane din Republica Moldova”. În opinia ministrului Parlicov, referendumul va valida intenția autorităților de a duce țara în Uniunea Europeană. Oficialul a spus că mulți moldoveni care dețin dubla cetățenii sunt deja europeni în acte.
Integrarea europeană oferă Republicii Moldova oportunitatea de a-și consolida relațiile politice și economice, de a beneficia de sprijin pentru reforme democratice și de a crește prosperitatea și stabilitatea în regiune, a declarat ambasadorul Țărilor de Jos în Moldova, Fred Duijn, pentru Realitatea.md. Oficialul susține că acesta este un drum important și complex, dar cu potențialuri semnificative pentru viitorul țării. Iar, agresiunea Rusiei în Ucraina a evidențiat importanța geopolitică a Moldovei.
Deschide.md publică opinia fostului ministru al Apărării, Anatol Șalaru, care afirmă într-un interviu oferit publicației, că în prezent nu există „un pericol găgăuz” și asta pentru că în autonomie există persoane, care înțeleg jocurile politice. Potrivit expertului, cetățenii din autonomie nu sunt apropiați lingvistic sau cultural de Rusia, ci mai curând de alți găgăuzi din țările apropiate. Autonomia le-a fost acordată pentru a-și păstra cultura și limba găgăuză, dar nu pentru a servi intereselor unei alte țări - a conchis Anatol Șalaru.
