Revista Presei: Opinii, despre semnarea Pactului pentru Europa
Semnarea Pactului pentru Europa; încercările Rusia de a destabiliza situația din Republica Moldova, precum și importanța participării moldovenilor la alegerile europarlamentare din România, sunt printre principalele teme abordate de presă.
Europa Liberă scrie că, mai mulți politicieni, inclusiv reprezentanți ai partidului de guvernământ PAS și ai partidului rival MAN al primarului capitalei au semnat la Chișinău un „Pact pentru Europa”, în timpul unei ceremonii organizate de partidele opoziției pro-europene unite în blocul „Împreună”. Un lider al blocului „Împreună”, Igor Munteanu, care conduce formațiunea CUB, a spus presei citate că pactul inițiat de el și aliații săi este important pentru că ar crea o platformă de „unitate națională”. Dar semnarea documentului nu înseamnă și „renunțarea la profilul ideologic sau la ambițiile politice” ale partidelor semnatare, a spus Munteanu. Potrivit documentului, în total 13 partide, își asumă „angajamentul politic de a contribui plenar la obiectivul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană”, într-un moment în care încep pregătirile de campania pentru un referendum privind aderarea la UE, care va avea loc pe 20 octombrie.
Într-un interviu pentru Radio Moldova, europarlamentarului Siegfried Mureșan consideră semnarea Pactului pentru Europa este un pas pozitiv, iar Integrarea europeană trebuie susținută, iar cei care vor să-i încetinească sau să-i blocheze aderarea trebuie excluși de la masa de discuții. Totuși, el a subliniat că, alături de forțele pro-europene care au semnat documentul, există și partide care se declară pro-europene, dar, în realitate, sunt proiecte ale Federației Ruse.
Semnarea „Pactului pentru Europa”, ce a avut loc ieri, în sediul Muzeului Național de Istorie, va rămâne cu certitudine o bornă importantă pe drumul integrării europene a Republicii Moldova, este de părere analistul politic, Nicolae Negru, scrie Ziarul Național. Acesta susține că textul documentului a fost unul de compromis, pentru a „menaja sensibilitatea unor lideri de orientare proeuropeană mai recentă”.
La o emisiune de la Moldova 1, expert în politica rusă în spațiul post-sovietic, Ryhor Nizhnikau susține că Rusia nu va abandona încercările de a destabiliza situația din Republica Moldova, iar aceasta este principala provocare pentru țara noastră. Potrivit analistului din Finlanda, Moscova va acorda, totuși, o atenție sporită, nu alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, ci parlamentarelor, care vor avea loc anul viitor.
Într-un interviu pentru Nordnews.md, ambasadorul Cristian Leon Țurcanu, a precizat că prin participarea moldovenilor la alegerile europarlamentare din România, reprezentanții Bucureștiului în Parlamentul european vor putea influența inclusiv și deciziile privind viitorul Republicii Moldova. În opinia ambasadorului, faptul că tot mai mulți români din Republica Moldova își exercită dreptul la vot este benefic, deoarece astfel ei influențează procesele politice de peste Prut, dar și deciziile la nivelul Uniunii Europene.
Ziarul de gardă publică opinia analistului politic, Anatol Țăranu, care spune că în spatele celei de-a treia cetățenii a lui Ilan Șor „s-ar ascunde” aprofundarea acțiunilor sale destabilizatoare în Republica Moldova, pe care le promovează prin așa-numitele partide politice pe care le controlează din Rusia. „Moscova îl folosește în acest fel pe Șor ca pe o figură-cheie în războiul hibrid pe care-l duce împotriva Republica Moldova”, susține analistul. Anatol țăranu mai spune că prin acordarea cetățeniei, Federația Rusă își fortifică mai mult agentul său de influență în Republica Moldova.
Aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană ține de două dimensiuni, una tehnică și a alta politică, este de părere negociatoarei șefe, Cristina Gherasimov, scrie Agora.md. Prima, cea tehnică, presupune transpunerea legislației europene în legislația națională, în termen. În același timp, ține și de felul în care vede întreaga societate acest proces. De cealaltă parte, mai există dimensiunea politică, care ține de Uniunea Europeană și de statele membre ale uniunii. Însă, chiar dacă în acest moment există deschidere, nu există nicio predictibilitate a felului în care această dinamică va evolua, spune Gherasimov.
