Diaspora moldovenească, tot mai interesată să investească în țară. Istoriile unor antreprenori și cum contribuie statul la dezvoltarea mediului de afaceri
Cetățenii din diasporă sunt tot mai deschiși să investească în Republica Moldova. Adesea aduc inovații și abordări noi care pot fi replicate aici. Cele mai relevante domenii sunt agricultura și agro-business-ul, inclusiv procesarea, serviciile și comerțul, turismul rural și tehnologia informației și comunicațiilor. Pentru a încuraja investițiile, autoritățile oferă granturi de până la jumătate de milion de lei și desfășoară diverse campanii de informare despre oportunitățile disponibile.
Nicolae Popovici, medic stomatolog, a activat anterior în mai multe clinici din Republica Moldova. Din lipsa resurselor financiare, a fost nevoit să plece peste hotare. După ce a acumulat o sumă de bani, s-a întors în Republica Moldova pentru a-și deschide o clinică stomatologică. A urmat însă necesitatea altor investiții. Prin intermediul programului Pare 1+2, a obținut un grant de 200.000 de lei. Procedura a fost simplă, a spus el, iar banii i-a folosit pentru a cumpăra utilaje moderne pentru clinica sa.
„Ajutorul oferit prin programele de stat este benefic, deoarece îți dă un pic de răgaz. Ai posibilitatea să reinvestești în alte aspecte. Atunci când inițiezi o afacere, ai nevoie de foarte multe cheltuieli, în timp ce încerci să ții pasul cu progresele tehnologice și informaționale, ceea ce este foarte dificil”, a declarat Popovici.
Din 2014 și până în prezent, antreprenorul a reușit să creeze 23 de locuri de muncă.
„Noi ne-am dezvoltat, am deschis o altă filială la Cimișlia. Intenționăm să deschidem o altă filială în Chișinău. Noi suntem aici, facem angajări, nu plecăm din țară. Avem 25 de angajați, iar inițial 2. Nu mai vreau să plec în afara țării fiindcă peste hotare nu mai estre așa de bine cum a fost cândva”.
Angela Chelaru deține o afacere în domeniul textilelor de aproape 30 de ani, iar fiul său, plecat de peste 8 ani în Marea Britanie, a ajutat-o să obțină un grant din partea statului. La fel, a primit 250 de mii de lei din partea statului.
„Noi producem lavete pentru curățenie din materiale biodegradabile și producem fețe de masă din material hidrofug. Restul produselor analogice sunt de import, noi suntem producători și concurăm cu importul. Avem mașini de cusut mai vechi și am procurat în cadrul proiectului mașini de cusut specializate care ne trebuie anume pentru domeniul dar, am procurat mașini de brodat, mașini de ambalat produsele noastre și un mijloc care repartizează produsele noastre pe la magazine și la clienți”, povestește femeia.
Deși obținerea grantului a fost relativ simplă, Angela se confruntă cu lipsa forței de muncă, ceea ce complică obiectivul ei de a crea cel puțin 6 noi locuri de muncă.
„Eu am preconizat să creez vreo 6 locuri de muncă. Lipsa cadrelor e cea mai mare problemă, sunt de negăsit. Toate detaliile tehnice au fost foarte rapide”.
De asemenea, antreprenoarea se confruntă cu refuzul magazinelor de a-i plasa produsele pe rafturi.
„Mai târziu o să văd rezultatele. Noi încărcăm să ajungem cu produsele noastre în supermaketuri și asta e marea problema. Ei ne spun că nu au loc pe rafturi. Toată săptămâna sunt la producere, iar în weekend vând la piață. Dacă am fi admiși în magazine, profitul ar fi altul și eu aș lucra mai creativ ca administrator de întreprindere, nu aș fi nevoită să stau sâmbătă și duminică la iarmaroc ca să vând produsele, să le promovez”.
În 2022, Republica Moldova a lansat programul Pare 1+2, care oferă sprijin financiar de până la 500.000 lei persoanelor interesate să deschidă o afacere în țară. Antreprenorii trebuie să contribuie cu minimum 250.000 lei pentru a primi grantul de jumătate de milion de lei. De la lansarea programului, 113 persoane din diaspora au investit în Republica Moldova, a declarat pentru Teleradio-Moldova, Vadim Codreanu, directorul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului.
„Valoarea totală a investițiilor susținute a fost de aproape 40 de milioane de lei, iar valoarea granturilor acordate prin intermediul ODA a fost de peste 26 de milioane de lei. În cazul în care vor să investească mai mult sunt liberi să aplice și la alte programe gestionate de ODA și nu doar. Ei sunt deschiși să afle care sunt oportunitățile și în al doilea rând să beneficieze de sprijin din partea statului”.
În cele mai multe cazuri, proiectele aduc inovații și abordări noi, replicabile în Republica Moldova. Pentru a spori competitivitatea, participanții beneficiază de instruiri în gestionarea afacerilor și de suport informațional și consultativ continuu, oferit în cadrul programului.
„Ei de exemplu produc alimente care până acum nu sau produs în Republica Moldova, ci au fost importante în majoritatea cazurilor. Alteori vin cu soluții de servicii care pur și simplu nu se prestau în Republica Moldova – de catering, de agrement și asta ne bucură”.
Agenția pentru Investiții organizează diverse evenimente pentru a prezenta oportunitățile de investiții în Republica Moldova, adresate moldovenilor stabiliți în străinătate. Astfel, se încearcă atragerea acestora către potențialul de investiție al țării, a menționat pentru „Teleradio-Moldova” Irina Tolstousov, șefa direcției promovare imagine de țară de la Agenția pentru Investiții.
„Modalitatea climatului de afaceri s-a schimbat de când ei au plecat din țară, le vorbim despre sectoarele strategice, reformele care sunt în avantajul antreprenorilor și le povestim despre acele instrumente și instituții guvernamentale care oferă granturi și subvenții pentru dezvoltarea afacerilor din diferite sectoare (...) Toate oportunitățile nu sunt neapărat axate pentru diasporă, noi vorbim despre un mediu. Avem o serie de facilități fiscale, mai ales pentru cei care vor să se regăsească în sectorul IT, este vorba de Moldova Technology Inovation Parck, care oferă o taxare unică de doar 7 procente din venitul realizat și alte sectoare”.
Precizăm că, potrivit unor date neoficiale, numărul moldovenilor plecați peste hotare ar depăși cifra de un milion de persoane.
