Revista presei: Băncile din stânga Nistrului - o amenințare la adresa securității financiare a R. Moldova
Riscurile pentru securitatea financiară a R. Moldova pe care îl comportă băncile din stînga Nistrului, dar și cele pentru libertatea de exprimare pe care le-ar aduce modificările legislative pentru „trădare de patrie” - sunt printre principalele teme abordate de presă.
Banii din Rusia sunt direcționați către angajații bugetari și pensionarii din Găgăuzia prin intermediul băncilor din Transnistria, scrie Zona de Securitate. În primăvara acestui an, șefa Găgăuziei, Eugenia Guțul, a semnat un acord cu o bancă rusă pentru a deschide carduri „MIR”. Expertul în securitate și fostul vicepremier pentru reintegrare Alexandru Flenchea consideră că prezența pe malul stâng a unor structuri financiare în afara controlului Chișinăului reprezintă o amenințare la adresa securității financiare a Republicii Moldova. Flenchea a spus că există tensiuni între Chișinău și Comrat și că transferurile de bani prin intermediul cardurilor “MIR” sunt doar unul dintre instrumentele Moscovei. Pe de altă parte, Veaceslav Ioniță, un expert economic care monitorizează de mai mulți ani regiunea transnistreană, consideră că aceste transferuri nu vor afecta semnificativ economia Republicii Moldova.
Comisia Electorală Centrală a aplicat mai multe sancțiuni unor partide politice, iar două dintre acestea vor fi lipsite temporar de alocația de la bugetul de stat, scrie Ziarul de Gardă. Asta pentru că nu au respectat obligativitatea de a informa, în termen de 3 zile, organul electoral despre nedeschiderea contului bancar cu mențiunea „Fond electoral”, precum și formatului de prezentare a rapoartelor despre veniturile acumulate și cheltuielile efectuate în campania electorală.
Agora.md publică opinia directorului executiv al Amnesty International Moldova, Veaceslav Tofan, care consideră că noile modificări adoptate de Parlament privind amendamentele la Codul Penal al țării care redefinesc „trădarea de patrie”, ar putea duce la probleme legate de respectarea libertății de exprimare. Tofan consideră că definiția lărgită este vagă și deschisă abuzurilor, „reprezentând o amenințare deosebită la adresa dreptului la libertatea de exprimare”. Amnesty International Moldova îi cere Parlamentului să abroge această legislație și o îndeamnă pe președinta Maia Sandu să nu o promulge.
Republica Moldova are de învățat multe de la Irlanda, este de părere președintele parlamentului Igor Grosu, scrie Moldova 1. Șeful camerei reprezentanților din legislativul irlandez Seán Ó Fearghaíl spune că apreciază contribuția economică și socială a diasporei moldovene. În același timp, șefii de parlament s-au înțeles să faciliteze cursele aeriene directe. Aproximativ două mii de moldoveni trăiau și munceau în Irlanda acum opt ani, potrivit statisticilor oficiale.
Deschide.md scrie că o nouă sesiune de screening explicativ, ce vizează capitolul 33 „Prevederi financiare și bugetare, gestionat de Ministerul Finanțelor”, s-a desfășurat la Bruxelles. Prevederile financiare și bugetare includ regulile privind resursele și mecanismele necesare pentru calcularea contribuției țărilor membre ale UE la bugetul UE. Potrivit Ministerului Finanțelor, acestea resurse sunt formate în baza taxelor vamale colectate de statele membre UE. Prin alinierea acquis-ului și a standardelor la acest capitol, țările membre asigură lărgirea bazei fiscale și îmbunătățirea procesului de colectare a taxelor vamale; eliminarea fraudelor și evaziunii fiscale; îmbunătățirea datelor statistice pentru fundamentarea deciziilor în scopuri fiscale; consolidarea capacităților de prognozare, administrare și colectare a taxelor și impozitelor.
Republica Italiană sprijină aspirația Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană, susține Ambasadorul Republicii Italiene în Republica Moldova Lorenzo Tomassoni, citat de IPN.md. Potrivit șefului misiunii diplomatice, legătura puternică dintre Roma și Chișinău este consolidată zi de zi de diaspora moldovenească din Italia. El a precizat că Italia este a doua țară ca mărime în ceea ce privește numărul de companii cu capital străin înregistrate în Moldova și a treia după volumul de investiții.
Cinci construcții fără autorizație au fost ridicate, anul trecut, în municipiul Chișinău, scrie TVR Moldova. Iar de la începutul acestui an sunt deja două cazuri de acest fel. Fenomenul nu e nou, mai precizează sursa citată. De ani buni, unii agenți economici fentează legea și ridică blocuri fără să aibă aprobările necesare. Șeful Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică, Ion Moraru susține că singura pârghie legală pe care o au sunt amenzile. Iar, specialiștii susțin că aceste probleme s-ar rezolva dacă legile ar fi îmbunătățite.
